Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Protestele la adresa Guvernului au scos în stradă în ultimele zile 40.000 de oameni în Republica Moldova. Asta înseamnă aproape 2% din populaţia ţării. Se cer alegeri anticipate şi se vorbeşte despre nelegitimitatea actualului Executiv, învestit peste noapte. Iar tabloul economic şi social agravează mult situaţia.
Criza tot mai complicată care a cuprins Republica Moldova s-a declanşat în primăvara anului trecut, după ce aproape un miliard de dolari a „dispărut” din trei bănci. Asta înseamnă 14% din PIB. Criza economică s-a declanşat în paralel cu o anchetă din care să reiasă cine a furat miliardul.
Ancheta l-a costat pe premierul de atunci, Vlad Filat, funcţia şi libertatea. Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost arestat în octombrie 2015. În aceeaşi lună, succesorul lui, Valeriu Streleţ, tot din PLDM, a fost demis printr-un vor de neîncredere în Parlament.
Moldova are abia de săptămâna trecută un nou premier, în persoana lui Pavel Filip. Asta după ce majoritatea parlamentară închegată de două partide şi de 24 de "dezertori" din alte două formaţiuni nu a reuşit să i-l impună preşedintelui Nicolae Timofti pe unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din Republica Moldova, miliardarul Vladimir Plahotniuc.
Atât opoziţia prorusă din Moldova, cât şi o parte din proeuropenii din Opoziţie (PLDM) consideră că noul premier este o marionetă a oligarhului Plahotniuc, care controlează Partidul Democrat din Republica Moldova, din care Filip face parte. Ce a urmat după ce Pavel Filip a fost propus premier a contribuit decisiv la actualul val de proteste.
„Procesul de învestitură a fost foarte neortodox şi e posibil să fi încălcat protocolul. Parlamentarii au fost chemaţi în pripă să voteze, în doar câteva ore. Apoi Filip a fost învestit la miezul nopţii, în secret, fără niciun reprezentat mass-media”, se arată într-o analiză a BBC. România, Uniunea Europeană şi Statele Unite acordă încredere Guvernului condus de Pavel Filip, care a fost deja primit la Bucureşti de preşedinte şi premier.
Prorușii și proeuropenii, pe aceeași baricadă
Protestele de stradă au câţiva protagonişti principali: platforma Demnitate şi Adevăr, pe care iniţiatorul său, Andrei Năstase, încearcă să o transforme în partid, Partidul Socialist din Moldova, condus de Igor Dodon, şi Partidul Nostru, al afaceristului Renato Usatîi, formaţiune care nu este în Parlament.
Aşadar, elemente proeuropene şi proruse cer demisia Guvernului şi alegeri anticipate. În stradă sunt şi oameni care vor o schimbare pentru că "aşa nu se mai poate". Şi pentru că, aşa cum declara preşedintele Nicolae Timofti în noiembrie 2015, "N-avem... nici nu ştiu ce n-avem, dar ar fi fost bine să fie!". Salariul mediu în Moldova este de 200 de euro, iar blocada Rusiei faţă de produsele moldoveneşti a fost o lovitură grea. Pe scenariul alegerilor anticipate, Partidul Nostru al prorusului Renato Usatîi ar primi cele mai multe voturi, arată sondajele. Platforma DA ar avea al doilea loc la legislative. Iar socialiştii lui Igor Dodon ar fi pe trei. Cu Dodon şi Usatîi la putere, Moldova ar reintra în sfera de influenţă a Rusiei, ceea ce va complica situaţia în regiune, atât în ce priveşte Transnistria, cât şi Ucraina şi relaţia Moldovei cu UE şi NATO.
