Moldova se îndreaptă spre alegeri anticipate

Încă o zi fierbinte la Chişinău. După ce Guvernul şi-a prezentat ieri demisia formală, astăzi, Parlamentul nou ales s-a întrunit în prima şedinţă, care a durat 25 de minute. Reprezentanţilor opoziţiei nu li s-a permis să rostească o vorbă de la microfoanele din sală. Liderii opoziţiei au convenit că nu vor participa la formarea organelor Parlamentului, nu vor accepta posturi şi vor boicota alegerea şefului statului.

După şedinţa Parlamentului nou ales s-a văzut foarte clar că cele trei partide de opoziţie (PL, PLDM şi AMN) rămân bine sudate. Deşi au venit la prima şedinţă a Legislativului ales, potrivit opoziţiei, "prin fraudă şi teroare", necomuniştii au reconfirmat că nu vor vota şi nu vor înainta candidaturi pentru funcţiile parlamentare eligibile. De asemenea, liderii opoziţiei, Mihai Ghimpu (PL), Vladimir Filat (PLDM) şi Serafim Urechean (AMN), au reiterat că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile şi că aceasta este singura şansă viabilă pentru desfăşurarea unui exerciţiu electoral liber şi corect în Republica Moldova. "Nu vom participa la alegerea preşedintelui Parlamentului, a vicepreşedinţilor, nu vom accepta nici o funcţie. Nu ne cumpărăm, nu ne vindem şi, consecvent, vom face tot posibilul ca tovarăşii să nu aibă al 61-lea mandat necesar pentru alegerea noului preşedinte, ca să putem avea alegeri anticipate", a declarat liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean.

COMUNIŞTII CAUTĂ "VOTUL DE AUR"
Comuniştii par să conştientizeze faptul că nu vor reuşi să evite anticipatele. De aceea, la ultimul congres desfăşurat după validarea alegerilor de la 5 aprilie, nici nu s-au trudit să înainteze candidaţi pentru funcţiile-cheie de şef al statului, preşedinte al Parlamentului şi prim-ministru.

Totuşi, procedura formală i-a obligat să convoace astăzi prima şedinţă a Parlamentului, dar despre atribuirea fotoliilor de preşedinte al Legislativului, precum şi a celor două fotolii de vicepreşedinţi nici nu s-a discutat. În ultimele zile, presa de la Chişinău a scris că în interiorul partidului comuniştilor nu există o unitate de păreri în ceea ce priveşte candidatura pentru funcţiile de preşedinte al Parlamentului şi de şef al statului. Alte medii de informare au anunţat că, de fapt, comuniştii au amânat cu o săptămână alegerea conducerii Parlamentului în speranţa că vor reuşi să cumpere din tabăra opoziţiei aşa-numitul "vot de aur" necesar pentru alegerea noului şef al statului.

AMĂNARE
Astfel la 12 mai va fi ales preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi, cel mai probabil, va fi anunţată de Parlament ziua alegerii noului preşedinte al Republicii Moldova. Având cele 60 de mandate de deputat din totalul de 101, comuniştii îi pot alege singuri pe şeful Legislativului şi pe vicepreşedinţi. Însă în ceea ce priveşte alegerea şefului statului, comuniştilor nu le ajunge un vot. În plus, comuniştii vor trebui să înainteze două candidaturi pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, deoarece, conform unei hotărâri a Curţii Constituţionale din anul 2000, candidatura alternativă este obligatorie. În cazul în care nici un candidat nu va reuşi în două rânduri să întrunească cele 61 de voturi ale deputaţilor, preşedintele în exerciţiu este obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe alegeri parlamentare anticipate.

SPERANŢE
Întrebarea firească ce apare este: "În favoarea cui vor înclina balanţa aceste alegeri anticipate?". Argumente în favoarea opoziţiei sunt mai multe: dacă admitem că listele electorale vor fi curăţate de "morţii care votează", iar observatorii vor fi mai atenţi la fraudarea alegerilor cu ajutorul votului multiplu - aceasta ar însemna, potrivit opoziţiei, un avans de cel puţin 10% în favoarea partidelor necomuniste; al doilea argument pro opoziţie este "emigrarea" electoratului dinspre partidele necomuniste mici spre cele trei formaţiuni de opoziţie care au trecut pragul electoral la alegerile de la 5 aprilie. Aceasta ar însemna un avans de încă cel puţin 6% în favoarea opoziţiei. Al treilea argument este perceperea de către alegători a evenimentelor postelectorale. Pe acest argument mizează atât opoziţia, cât şi puterea comunistă. Opoziţia speră să-i poată tălmăci omului simplu modul cum puterea comunistă şi-a înscenat propria "lovitură de stat", maltratându-i pe tineri, instaurând dictatura şi distrugând documente importante care se aflau în clădirile vandalizate ale Preşedinţiei şi Parlamentului. În acest context, poziţia fermă a UE de condamnare a abuzurilor poliţieneşti şi suspiciunile organismelor internaţionale legate de corectitudinea alegerilor de la 5 aprilie au o greutate incomensurabilă pentru electoratul din Republica Moldova, care este proeuropean în proporţie de 85%.

ÎNCĂPĂŢĂNARE
De partea cealaltă, puterea comunistă va continua să acuze opoziţia şi România de organizarea protestelor violente de la 7 aprilie. În acest sens, comuniştii dispun de instrumente de propagandă extrem de eficiente, cum ar fi Televiziunea Publică şi alte şase canale tv private, numeroase posturi de radio şi ziare. În plus, prin intermediul primarilor, comuniştii deţin controlul administrativ asupra a 60% din teritoriul ţării. Deloc de ignorat în acest context este rolul Federaţiei Ruse şi al posturilor ruseşti de televiziune care se retransmit pe teritoriul Republicii Moldova.