Moscova nu crede în concesiile SUA. Restructurarea sistemului de scut antirachetă în Europa nu impresionează Rusia

Administraţia americană a făcut cunoscut că va renunţa la o parte esenţială a sistemului său de apărare antirachetă din Europa – un tip de interceptor puternic contestat de Rusia, ca parte a unei restructurări globale a planurilor sale de apărare antirachetă care vizează contracararea rachetelor din Coreea de Nord şi Iran.
Specialiştii s-au grăbit să comenteze că anunţul făcut de SUA este un semnal transmis Moscovei.

Impasibilă
Dar Rusia nu pare impresionată de gest. “Nu este vorba despre nicio concesie făcută Rusiei”, a declarat un viceministru rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, pentru cotidianul Kommersant, adăugând că nu vede nicio legătură între declaraţiile făcute de Pentagon privind restructurarea scutului antirachetă şi obiecţiile exprimate până acum de Rusia.
Ministrul american al apărării, Chuck Hagel, a anunţat decizia SUA, dar nu a făcut însă nicio referire la obiecţiile Rusiei cu privire la planurile sale europene în anunţul său, menţionând doar că etapele scutului antirachetă din Europa vor merge mai departe şi că angajamentul american de apărare antirachetă de pe bătrânul continent “rămâne ferm”.

Noi interceptori, noi cheltuieli
Restructurarea include cheltuieli de un miliard de dolari pentru amplasarea a 14 noi interceptori pe lângă cei 30 aflaţi la baze militare din Alaska, de-a lungul coastei de Vest americane, precizează AFP.
Phenianul şi-a ameninţat vecinii sud-coreeni cu un conflict armat ca răspuns la noile sancţiuni care i-au fost impuse de ONU ca urmare a unui al treilea test nuclear pe care l-a efectuat în februarie şi ca răspuns la manevrele militare comune dintre Coreea de Sud şi SUA.

Deveselu nu e vizat
În ciuda modificărilor anunţate, instalarea în Turcia a unui radar de tip TPY-2, conceput pentru detectarea lansărilor de rachete balistice şi a traiectoriei acestora este încă în vigoare, la fel ca şi desfăşurarea, până în 2018, a 24 de rachete interceptoare de tip SM3-IIA în România, la Deveselu, dar şi în Polonia, precizează AFP.
“Tot ceea ce se referă la incertitudinile strategice legate de desfăşurarea scutului antirachetă al SUA şi al NATO rămâne neschimbat”, a adăugat Riabkov.
Decizia de a anula planurile de amplasare a rachetelor interceptoare cu rază lungă de acţiune va ajuta scopurilor preşedintelui Obama privind controlul armamentului. Un important oficial din cadrul Departamentului de Stat american a declarat, sub rezerva anonimatului, că Polonia şi România au fost informate cu privire la această decizie înainte de anunţarea sa oficială, însă Rusia nu a fost informată.
Vineri, Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, i-a telefonat secretarului de stat român pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, pentru a-l informa asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa – EPAA), potrivit unui comunicat al MAE. “Administraţia SUA a decis să ajusteze EPAA prin renunţarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea în principal introducerea în uz a unui nou tip de rachete interceptoare. În acelaşi timp, partea americană va dezvolta o serie de măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA”, se preciza în comunicat.

Desfăşurare progresivă
Lansat în 2010, proiectul scutului antirachetă al NATO, care se bazează în mod special pe o tehnologie americană, vizează desfăşurarea progresivă de interceptori de rachete şi de radare puternice în Estul Europei şi în Turcia. SUA şi NATO susţin că acest sistem nu vizează Rusia, ci o ameninţare venind dinspre Orientul Mijlociu, în special Iran. Moscova consideră scutul ca pe o ameninţare pentru securitatea sa şi cere să fie asociată acestui sistem sau să primească garanţii că acesta nu-i vizează capacitatea de apărare.