Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muşchi din zona antarctică au revenit la viaţă după 1.530 de ani de hibernare sub gheaţă, un record în lumea vegetală, arată un studiu realizat de cercetători britanici, publicat luni în Statele Unite şi preluat de AFP.
Înaintea acestei descoperiri, se demonstrase regenerarea materiei vegetale după cel mult 20 de ani, afirmă cercetătorii. Numai bacteriile au revenit la viaţă după atâţia ani.
"Muşchii se aflau de multă vreme în stare de congelare", iar "timpul lor de supravieţuire este mult mai lung decât tot ce am văzut până acum", spune Peter Convey de la Institutul antarctic britanic (British Antarctic Survey), autorul principal al lucrării apărute în revista Current Biology.
Descoperirea are o importanţă deosebită pentru ecosistemele antarctice şi climă, subliniază omul de ştiinţă, pentru că muşchii sunt principalii producători tereştri de biomasă în regiunile polare din nord şi sud. Îndeosebi muşchii din Arctica stochează carbonul. Acest tip de vegetaţie este o adevărată arhivă a condiţiilor climatice din trecut, permiţând reconstituirea schimbărilor intervenite în mediul natural de-a lungul timpului. Cei mai vechi muşchi studiaţi în prezent în Antarctica datează de acum 5.000 - 6.000 de ani, iar cei care au făcut obiectul acestei cercetări au rădăcini de aproape 2.000 de ani.
Oamenii de ştiinţă nu au fost siguri la început că muşchii îngheţaţi timp de 10 sau 20 de ani pot rămâne viabili, aşa încât au fost foarte surprinşi să constate că muşchi de peste 1.500 de ani cresc cu uşurinţă. Ei au pus plantele aparent lipsite de viaţă într-un mediu cu condiţii de temperatură şi lumină propice unei dezvoltări normale, iar muşchii au început să crească. Descoperirea cercetătorilor lasă să se înţeleagă că muşchii pot supravieţui încă şi mai mult timp în stare de hibernare.
"Există în mod clar un potenţial de supravieţuire mult mai lung pentru aceşti muşchi. Acest lucru dezvăluie un nou mecanism de supravieţuire şi un refugiu pentru aceste plante, elemente majore ale biodiversităţii polare", apreciază oamenii de ştiinţă.
Se poate presupune astfel că "forme de viaţă mai complexe ar putea supravieţui perioade chiar mai lungi în permafrost sau gheaţă", spune profesorul Convey, adăugând că "acest lucru ar reprezenta un mare salt faţă de ultima descoperire".
Citește pe Antena3.ro
