Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toată săptămâna care precedase alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, posturile de televiziune din republică au difuzat exerciţii ale poliţiei în vederea risipirii de eventuale demonstraţii. După protestele în masă din 7 aprilie, nimeni dintre telespectatori nu s-a îndoit de faptul că antrenamentele poliţiei constituie un semnal al puterii adresat opoziţiei: scopul era cel de a nu permite ca nemulţumirea unei mari părţi a populaţiei moldovene faţă de condiţiile de viaţă şi acţiunile conducerii comuniste să răbufnească din nou în stradă, notează, joi, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.
Cetăţenii Republicii Moldova ştiu: imediat ce din ţară încep să fie expulzaţi observatori şi experţi "suspecţi", a venit timpul pentru votare. Astfel a fost şi în 2005, când trenurile din Rusia cu direcţia Chişinău erau inspectate cu mare atenţie, după care erau trimise înapoi cu tot cu pasageri, astfel s-a întâmplat şi în ajunul alegerilor parlamentare din 29 iulie, subliniază cotidianul moscovit.
Nezavisimaia Gazeta aminteşte că membrii Comisiei Electorale Centrale /CEC/ a Republicii Moldova refuzaseră marţi înregistrarea a 87 de reprezentanţi din partea misiunii ENEMO /Reţeaua Europeană de Organizaţii pentru Monitorizarea Alegerilor/, sub pretextul că unii dintre ei ar fi participat la organizarea de "revoluţii colorate" în spaţiul postsovietic. Totodată, CEC subliniase că dreptul de a permite sau nu accesul la procesul electoral naţional este o chestiune strict internă. Printre cei expulzaţi s-au pomenit ruşi, ucraineni, belaruşi, kârgâzi şi georgieni. O asemenea "varietate naţională" exclude pretenţiile puterii comuniste la amestecul unei ţări anume, atestând mai degrabă intenţia de a preîntâmpina o influenţă din exterior asupra proceselor politice interne, comentează cotidianul citat.
"În aceasta constă greşeala lui Voronin: el nu poate să înţeleagă că nemulţumirea populaţiei este o realitate şi niciun fel de agenturi nu vor putea organiza o lovitură de stat dacă nu ar exista un fundament în acest sens. Însă, un asemenea fundament există", subliniază directorul Institutului de politică socială de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie. În opinia lui Barbăroşie, principala intrigă a actualelor alegeri parlamentare o constituie participarea Partidului Democrat condus de fostul preşedinte al parlamentului, Marian Lupu. "Lupu a diluat practic flancul stâng /al eşicherului politic/, care până acum fusese ocupat doar de Partidul Comuniştilor, iar acest lucru constituie începutul unui serios proces în societate", explică expertul.
În opinia mai multor analişti, odată ajuns în parlament, Lupu va deveni principalul candidat la funcţia de preşedinte al ţării. Totuşi, nu este exclus ca noul parlament al ţării să nu reuşească nici de această dată să aleagă un şef al statului. În aceste condiţii, de câştigat va avea liderul comunist Vladimir Voronin, preşedintele interimar al ţării. Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, el va îndeplini obligaţiile de preşedinte al ţării până când deputaţii vor alege un nou şef al statului. În această situaţie, locuitorii Chişinăului au ajuns să facă haz de necaz şi nu exclud posibilitatea ca Voronin să rămână preşedinte pe viaţă.
Citește pe Antena3.ro
