Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şi diplomaţii plâng câteodată, nu? Mai ales atunci când sunt prost plătiţi şi simt că sunt din ce în ce mai lipsiţi de putere şi influenţă în politica externă. Cel puţin, acesta este cazul diplomaţilor israelieni, despre care France Presse scrie că nu ezită să iasă în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea.
Protest inedit
Circa 200 de diplomaţi au manifestat marţi la Ierusalim, cerând majorarea salariilor îngheţate de mai mulţi ani, dar mai ales ca Ministerul Afacerilor Externe să-şi redobândească prestigiul de altădată. “Diplomaţilor aflaţi la post în numeroase ţări nu le mai ajung banii de la o lună la alta”, a explicat pentru AFP Yair Frommer, preşedintele sindicatului angajaţilor din minister. “Am ajuns în punctul la care o treime din personal a preferat să plece din minister, în zece ani”, a spus acesta. “Nu se face nimic pentru soţi, care îşi pierd toate drepturile şi mai ales pensia, aşa că diplomaţii preferă să rămână în Israel şi să trăiască cu două salarii”, a adăugat sindicalistul.
Incredibil
Salariile diplomaţilor nu au mai fost majorate de 12 ani. Dar nemulţumirea diplomaţilor se referă şi la prestigiul carierei pe care şi-au ales-o şi care nu este deloc dintre cele mai uşoare, dată fiind complexitatea problematicilor cu care se confruntă un stat precum Israelul.
“Nu mai puţin de patru ministere au dobândit, din considerente politice, prerogative şi bani care îi reveneau înainte MAE, fără a mai lua în calcul faptul că nu mai avem un ministru cu normă întreagă”, a remarcat un diplomat care a dorit să i se păstreze anonimatul.
Acesta s-a referit la faptul că premierul Benjamin Netanyahu este, oficial, şi şeful diplomaţiei israeliene, în aşteptarea unei eventuale reveniri a lui Avigdor Lieberman, căruia îi este rezervat acest portofoliu. Acesta ar putea relua conducerea MAE în săptămânile care vin, cu condiţia să fie achitat într-un proces pentru fraudă şi abuz de încredere.
Reorganizări ciudate
Benjamin Netanyahu a “fabricat”, totodată, un minister pentru Youval Steinitz - un apropiat al său -, şi anume Ministerul Relaţiilor Internaţionale, al Afacerilor Strategice şi Informaţiilor, iar ministrului Justiţiei, Tzipi Livni, i-a fost încredinţată şi responsabilitatea negocierilor cu palestinienii, care ţineau înainte de şeful Guvernului.
Mai mult, premierul are şi emisari speciali: directorul Consiliului de securitate naţională, Yaakov Amidror, execută cu regularitate misiuni diplomatice în lume, iar avocatul personal al primului ministru, Yitzhak Molcho, o însoţeşte pe Tzipi Livni la discuţiile cu secretarul de Stat american John Kerry.
MAE nu mai supervizează nici discuţiile cu Turcia, acestea fiind gestionate de Joseph Ciechanover, consilier al lui Benjamin Netanyahu, în timp ce negocierile cu ţările africane privind expulzarea de imigranţi clandestini eritreeni i-au fost atribuite lui Hagai Hadass, un alt om de încredere al premierului, comentează AFP.
Planuri
În plus, Netanyahu pregăteşte crearea unei “Direcţii naţionale pentru comunicare”, care va avea menirea să explice şi să justifice politica Israelului, îndeosebi în străinătate. “Majoritatea acestor misiuni ar trebui să ţină de resortul profesioniştilor din diplomaţie. Noi am fost reduşi la minim”, a deplâns acelaşi diplomat, evocând un “sentiment de umilinţă”. “În străinătate nimeni nu mai ştie cine în numele cui vorbeşte, ceea ce ne aduce aminte de cacofonia Europei de la Bruxelles”, a adăugat acesta.
Supărare cu bătaie lungă
Fronda diplomaţilor a ajuns la nivelul la care sindicalistul Frommer ameninţă Guvernul cu intensificarea manifestărilor de forţă. “Dacă nu obţinem satisfacţie, vom întări 'sancţiunile' şi nu le vom mai asigura servicii israelienilor din străinătate”, a avertizat acesta. Diplomaţii israelieni refuză deja să ajute la organizarea deplasărilor miniştrilor.
În această situaţie, Shin Beth, serviciul de securitate internă, şi Armata Israelului s-au substituit diplomaţilor, cu prilejul vizitei din Polonia a premierului Netanyahu de săptămâna aceasta. Totuşi, Shin Beth a refuzat să “spargă greva” şi să suplinească personalul Afacerilor externe şi la călătoriile în străinătate ale delegaţiilor sportive israeliene, potrivit cotidianului Haaretz.
