Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorul din Augsburg, care se ocupă de cazul “comorii naziste” descoperite la Munchen, a anunţat că intenţionează să îi redea cât mai rapid lui Cornelius Gurlitt câteva dintre cele 1.406 opere de artă, dintre care unele furate probabil de nazişti şi descoperite în apartamentul acestui octogenar german în 2012.
Germania îşi joacă acum credibilitatea în privinţa manierei în care gestionează chestiunea “comorii naziste” găsite la octogenarul din Munchen, şi va trebui să-şi dubleze eforturile pentru a reda rapid aceste sute de opere de artă proprietarilor lor legitimi, este de părere, de cealaltă parte, preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder, care a acordat un interviu agenţiei France Presse.
Problema identificării
“Este de o importanţă capitală ca unele dintre operele de artă confiscate în cadrul persecuţiilor naziste să fie identificate, pentru ca problemele legate de proprietate să fie rezolvate şi ca eventualii proprietari să-şi poată face cunoscute drepturile”, a declarat procurorul din Augsburg Reinhard Nemetz, într-un comunicat. Determinarea provenienţei acestor opere va trebui să permită o identificare a operelor de artă care-i aparţin fără îndoială lui Cornelius Gurlitt, a mai spus procurorul.
Reinhard Nemetz a solicitat grupului de lucru însărcinat cu identificarea acestor opere să-i indice în termen cât mai scurt posibil operele de artă care îi aparţin octogenarului, pentru a-l anunţa pe acesta că le poate recupera, se arată în comunicatul Parchetului.
Nu cedează
În vârstă de 80 de ani, fiul unui negustor de artă cu trecut tulbure în perioada nazistă, Cornelius Gurlitt s-a decis să se lupte pentru a-şi păstra tablourile. El a declarat că acestea sunt unica lui iubire şi că de bunăvoie nu va preda nimic, potrivit Der Spiegel, revista germană care a reuşit să realizeze un interviu cu cel supranumit “fantoma din Munchen”.
Tatăl lui Cornelius, Hildebrand Gurlitt, era unul dintre cei patru mari negustori de artă desemnaţi de nazişti să vândă operele de artă în străinătate, pentru a face rost de valută forte.
Cornelius Gurlitt face obiectul unei anchete judiciare pentru fraudă şi tăinuire.
Din totalul de 1.406 de opere de artă descoperite în apartamentul său, cu o valoare estimată de un miliard de euro, 970 urmează să fie examinate de experţi, iar 380 se apreciază ca aparţinând “artei degenerate”, concept care desemnează în jargonul nazist tot ceea ce nu intra în definiţia restrictivă a artei în timpul Celui de-al Treilea Reich.
Drepturile lui Gurlitt
Publicaţia germană Welt am Sonntag a încercat să afle de la unul dintre cei mai renumiţi avocaţi de drept penal din Germania care ar fi drepturile persoanei care a primit infama moştenire şi a păstrat-o ascunsă atâtea decenii. Dr. Reinhard Birkenstock aminteşte că există, printre obiectele din colecţia dosită, alături de operele de artă luate cu forţa de la proprietari sau rechiziţionate prin contracte dubioase, o serie de tablouri confiscate de regimul nazist de la muzee în baza unei legi intrate în vigoare în timpul Celui de-al Treilea Reich şi niciodată abrogate.
Legislaţia, explică Dr. Birkenstock, specifică o perioadă după care proprietatea, fie ea şi furată, a unor opere de artă poate reveni de drept posesorului (fie el, aşadar, abuziv): 30 de ani. E foarte posibil, însă, ca în acest caz controversat să nu se aplice această prescriere, ştiută fiind responsabilitatea istorică asumată de Republica Federală Germană.
În orice caz, punctează avocatul din Köln, fiecare tablou în parte este un caz de sine stătător. Tocmai pentru că există piese, în respectiva "colecţie", care nu au aparţinut unor proprietari privaţi sau care au ajuns unde sunt ca urmare a unei tranzacţii - care tranzacţii, însă, la rândul lor, trebuie verificate dacă au fost reale sau doar de faţadă, purtate de pe poziţii de forţă şi camuflând, de fapt, furtul comis în numele colecţionarilor de artă din imediatul anturaj al lui Adolf Hitler.
Noi fotografii pe Net
Berlinul va începe să publice joi fotografii reprezentând un număr de 590 de opere de artă din cadrul “comorii naziste” descoperite la Gurlitt, a anunţat un purtător de cuvânt al celulei însărcinate cu anchetarea cazului.
“Un număr considerabil de fotografii reprezentând aceste opere, în plus faţă de cele publicate, va fi vizibil începând de joi pe site-ul lostart.de, realizat de celula de coordonare federală care se consacră artei dispărute în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat purtătorul de cuvânt. El a dat asigurări că acest număr de fotografii va fi în permanenţă şi în mod continuu extins.
Berlinul a publicat acum opt zile fotografii reprezetând 25 de tablouri, într-un moment în care criticile la adresa Germaniei se înmulţeau, aceasta fiind acuzată de lentoarea cu care efectuează cercetări privind provenienţa celor 1.406 tablouri, desene şi gravuri.
Guvernul a promis atunci că va continua să publice săptămâna aceasta, încetul cu încetul, imagini ale unui număr de 590 de opere, despre care nu se poate exclude faptul că ar fi fost confiscate de nazişti.
Contact cu “fantoma”
Acest site ar trebui să uşureze sarcina eventualilor aparţinători de drept, printre care familii ale evreilor spoliaţi de nazişti.
Directoarea celulei însărcinate cu ancheta, Ingeborg Berggreen-Merkel, este pe cale de a-l contacta pe Cornelius Gurlitt, a mai spus purtătorul de cuvânt al acestei celule, fără a face alte precizări. Gurlitt a fost supranumit de presă “fantoma”, căci misteriosul personaj este aproape “invizibil” pentru autorităţile germane, neavând nici pensie, nefiind înscris nici în sistemul de asigurări de sănătate şi nefigurând la Fiscul german. Acesta are o locuinţă în Germania, dar şi una în Austria, la Salzburg, unde figurează la Fisc cu venituri minime şi cu domiciliul stabil în acest oraş austrac.
Într-un interviu pentru postul de radio regional Hessischer Rundfunk, ministrul Justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a declarat miercuri că trebuie găsită o modalitate de a se discuta în deplină încredere cu domnul Gurlitt.
Ar fi, potrivit acesteia, singura modalitate de a-l convinge să dea înapoi aparţinătorilor de drept pânzele care ar fi fost confiscate de nazişti.
