Plan istoric pentru mediu, fără obligaţii

Acordul adoptat la Paris obligă cele 198 de state semnatare să ia măsuri pentru a limita încălzirea globa¬lă la 2 grade Celsius faţă de media din epoca preindus¬trială. Acordul nu poate obliga însă statele să ia măsuri specifice și nici să le sancţioneze pe cele care poluează.

Acordul, care va începe să fie implementat începând cu anul 2020, nu prevede niveluri clare la care ţările să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră, ci doar un sistem în care fiecare stat își întocmește propriul plan, stabilește exact ce pași trebuie să urmeze pentru implementarea lui și face o reevaluare a măsurilor la fiecare cinci ani. Acordul nu prevede nici sancţiuni pentru statele care nu respectă poli¬tica de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În schimb, va fi creat un comitet internaţional care va facilita implementarea măsurilor și va promova politici în acest sens. Un plan care să prevadă sancţiuni a fost cerut de statele slab dezvoltate economic, care au cel mai mult de suferit de pe urma încălzirii globale. Totuși, statele dezvoltate au fost de acord, conform acordului, să contribuie anual cu 100 de miliarde de dolari, bani care vor fi folosiţi pentru combaterea efectelor încăl¬zirii globale în statele slab dezvoltate. Pe plan economic, analiștii spun că acordul este un semnal clar pentru investitori să se orienteze către industriile bazate pe energie regenerabilă. România este unul dintre cei mai mici poluatori din Uniunea Europeană, nivelul de CO2 eliberat în atmosferă fiind în scădere. Dacă în 2012 s-au eliberat în atmosferă 74 de milioane de tone de CO2, în 2013 nivelul a scăzut la 63,4 milioane de tone. Cu toate acestea, fenomenul încălzirii globale continuă să afecteze ţara noastră. Potrivit climateadaptation. eu, e de așteptat ca temperatura medie să crească în ţara noastră, până în 2050, cu 1,6 grade Celsius.

Acordul trebuie ratificat de Guvernele naţi¬onale a 55 de state pentru a intra în vigoare. Statele trebuie să fie responsabile pentru 55% din totalul emisiilor la nivel global.

Începând cu 1961, schimbarea climatică s-a manifestat în România prin veri tot mai lungi, secetoase, cu perioade prelun¬gite de temperaturi extreme și ierni cu episoade violente de frig, dar de scurtă durată.