Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Apropiații viitorului șef al Casei Albe apelează la cunoscuta metodă de stimulare „morcovul și bățul”, în încercarea de a forța Moscova și Kievul să negocieze, inclusiv prin menționarea unor avertismente privind oprirea ajutorului militar acordat ucrainenilor, dacă aceștia nu sunt de acord să discute sau, dimpotrivă, creșterea acestui sprijin, în cazul în care președintele rus, Vladimir Putin, refuză să se așeze la masa tratativelor.
În timpul campaniei sale electorale, Trump a promis în mai multe rânduri să pună capăt conflictului, vechi de aproape trei ani, în 24 de ore de la preluarea mandatului său, la 20 ianuarie 2025, dacă nu cumva chiar înainte de această dată. Până acum, el nu a spus încă și cum va face acest lucru.
Cei mai mulți dintre experții militari internaționali, precum și dintre foștii și actualii oficiali americani din domeniul securității naționale au mari îndoieli că Trump poate respecta o astfel de promisiune, din cauza complexității conflictului.
Cu toate acestea, analizate împreună, declarațiile consilierilor săi sugerează posibilele linii ale unui plan de pace al lui Trump.
Kievul dă înapoi. Putin, la butoane
Confruntat cu o lipsă acută de trupe și cu pierderi teritoriale tot mai mari, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a sugerat deja că ar putea fi deschis la negocieri.
Deși intenționează încă să adere la NATO, el a declarat săptămâna aceasta că Ucraina trebuie să găsească soluții diplomatice pentru a-și recâștiga o parte din teritoriile ocupate.
Citește pe Antena3.ro
Cu toate acestea, Trump ar putea constata că Putin nu este dispus să se așeze la masa tratativelor, susțin analiști și foste sau actuale oficialități de la Washington, deoarece ucrainenii bat în retragere, iar Rusia ar putea avea mai mult de câștigat dacă va continua să ocupe teritorii.
„Putin nu se grăbește.”, susține Eugene Rumer, fost oficial de rang înalt al serviciilor de informații americane pentru Rusia, care lucrează în prezent la grupul de reflecție „Carnegie Endowment for International Peace”.
Liderul rus, a spus el, citat de Reuters, nu este dispus să renunțe la condițiile sale pentru a demara un armistițiu și, implicit, discuțiile de pace. El nu vrea sub nicio formă ca Ucraina să-și continue demersurile de aderare la NATO și solicită predarea celor patru provincii revendicate de Moscova ca parte a Rusiei, dar pe care nu le controlează în totalitate. Până în prezent, aceste condiții au fost considerate de neacceptat de către Kiev.
Putin, mai precizează Rumer, va mai aștepta probabil, va ocupa mai mult teritoriu și va sta în expectativă pentru a vedea ce concesii - dacă este cazul - poate oferi Trump pentru a-l atrage la masa negocierilor.
În luna mai, Putin era dispus să oprească războiul, printr-o încetare a focului negociată, care recunoștea liniile actuale ale frontului. În egală măsură, liderul de la Kremlin era pregătit să continue lupta, dacă Kievul și Occidentul nu satisfăceau condițiile sale.
Rusia controlează deja toată Crimeea, după ce a ocupat-o prin forță în 2014, și, de atunci, a preluat aproximativ 80% din Donbas - care cuprinde regiunile Donețk și Lugansk - precum și peste 70% din Zaporojia și Herson și mici părți din regiunile Mikolaiv și Harkov.
Variațiuni pe aceeași temă
Pe baza interviurilor realizate cu mai multe persoane din anturajul președintelui ales al SUA, agenția Reuters a analizat, în linii mari, strategia aleasă de viitoarea administrație de la Casa Albă pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Săptămâna trecută, Trump nu convocase încă un grup de lucru pentru elaborarea unui plan de pace, au precizat patru consilieri, citați sub acoperirea anonimatului de către agenția de știri. În schimb, susțin aceleași surse, mai mulți consilieri au schimbat idei între ei în forumuri publice și - în unele cazuri - i le-au comunicat și lui Trump.
În cele din urmă, un acord de pace va depinde probabil de un angajament personal direct între Trump, Putin și Zelenski, au adăugat sursele Reuters.
Concomitent, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu este posibil să comentăm declarațiile individuale, fără a avea o idee despre planul în ansamblu”.
De cealaltă parte, potrivit purtătoarei de cuvânt a lui Trump, Karoline Leavitt, Trump a declarat că „va face ceea ce este necesar pentru a restabili pacea și pentru a reconstrui puterea și descurajarea americană pe scena mondială”.
Deocamdată, oficialitățile din tabără lui Trump nu au răspuns la întrebarea referitoare la menținerea intenției președintelui ales de a rezolva conflictul din Ucraina în termen de o zi de la preluarea mandatului.
În schimb, un fost oficial al securității naționale în perioada primului mandat al lui Trump, implicat în actualul proces de tranziție la nivel de administrații, a declarat că există trei propuneri principale: schița lui Kellogg, o propunere din partea vicepreședintelui ales, JD Vance, și o alta avansată de Richard Grenell, fostul șef interimar al serviciilor de informații ale lui Trump.
Planul lui Kellogg, elaborat împreună cu fostul oficial al Consiliului Național de Securitate, Fred Fleitz, și prezentat lui Trump la începutul acestui an, prevede înghețarea liniilor de luptă actuale.
Trump ar furniza mai multe arme americane Kievului, numai dacă administrația Zelenski ar fi de acord cu negocierile de pace. În același timp, Casa Albă ar avertiza Moscova că va crește ajutorul SUA pentru Ucraina, dacă Rusia respinge negocierile. Concomitent, aderarea Ucrainei la NATO ar fi pusă în așteptare.
De asemenea, conform propunerii respective, Ucraina ar primi garanții de securitate din partea SUA, care ar putea include creșterea livrărilor de arme, după încheierea unui acord.
Într-un interviu acordat în iunie postului digital britanic „Times Radio”, Sebastian Gorka, unul dintre viitorii consilieri adjuncți pe probleme de securitate națională ai lui Trump, a declarat că președintele ales i-a spus că îl va forța pe Putin să negocieze, amenințând cu livrări fără precedent de arme către Ucraina, în cazul în care Kremlinul va refuza.
Între timp, JD Vance, care în calitate de senator american s-a opus ajutorului pentru Ucraina, a lansat o idee separată, în septembrie.
El i-a spus podcasterului american Shawn Ryan că un acord ar include probabil o zonă demilitarizată pe liniile de front existente, care ar fi „puternic fortificată” pentru a preveni noi incursiuni rusești. De asemenea, propunerea sa refuză Kievului statutul de membru NATO.
În schimb, Richard Grenell, fostul ambasador al lui Trump în Germania, a susținut crearea de „zone autonome” în estul Ucrainei, în timpul unei mese rotunde organizate de Bloomberg în luna iulie, fără a oferi însă alte detalii. Și el a sugerat că aderarea Ucrainei la NATO nu este în interesul Americii.
Grenell nu și-a asigurat încă o poziție în noua administrație, deși îl sfătuiește încă pe Trump în chestiuni europene, a dezvăluit pentru Reuters un consilier de rang înalt al lui Trump pe probleme de politică externă.
Aceeași sursă a mai precizat că Grenell a fost una dintre puținele persoane prezente la întâlnirea din septembrie, de la New York, dintre Trump și Zelenski.
Condiții imposibile
Analiști și foști oficiali din domeniul securității naționale de la Washington susțin însă că anumite elemente ale propunerilor de mai sus s-ar confrunta probabil cu reacții negative din partea lui Zelenski, care a făcut din aderarea la NATO o parte a propriului său „Plan de victorie”. Aceeași reacție negativă ar putea veni, în același timp, și din partea aliaților europeni, precum și a unor congresmeni americani.
Săptămâna trecută, șeful diplomației ucrainene a trimis o scrisoare omologilor săi din NATO, îndemnându-i să lanseze o invitație de aderare la reuniunea miniștrilor de Externe, care a avut loc marți.
Unii aliați europeni și-au exprimat dorința de a spori ajutorul pentru Ucraina, iar președintele american, Joe Biden, continuă să trimită arme. Acest lucru i-ar putea pune însă bețe în roate lui Trump, în încercarea sa de a-l aduce pe Zelenski la masa negocierilor.
Planul Kellogg, care se bazează pe creșterea sprijinului pentru Ucraina în cazul în care Putin refuză tratativele, s-ar putea confrunta cu reacții negative în Congres, acolo unde unii dintre cei mai apropiați aliați ai lui Trump se opun ajutorului militar suplimentar pentru Kiev.
„Nu cred că cineva are vreun plan realist pentru a pune capăt acestei situații!”, constată, de altfel, Eugene Rumer, fost ofițer de informații al SUA.
NATO amână decizia de aderare
Deocamdată, membrii NATO ezită să adopte o decizie crucială privind aderarea Ucrainei, în așteptarea clarificărilor venite din partea noii administrații Trump.
La întâlnirea de la Bruxelles a șefilor diplomațiilor din statele membre ale blocului militar occidental, ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Bra, a declarat că, deși în principiu există un consens politic asupra aderării Ucrainei, au apărut condiții și detalii care au nevoie de o poziție unitară a Alianței Nord-Atlantice.
„Toți aliații așteaptă ca noua administrație americană să își înceapă activitatea!”, a sintetizat el rezerva manifestată de cele mai multe dintre statele NATO față de o eventuală aderare a Ucrainei.
