Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul ucrainean Mikola Azarov a demisionat marţi, pe fondul amplelor manifestaţii antiguvernamentale din ultimele două luni, conform unui comunicat postat pe site-ul Guvernului de la Kiev.
Anunţul său a fost făcut public în momentul deschiderii sesiunii extraordinare a Radei Supreme (Parlamentul unicameral ucrainean) asupra crizei care zdruncină ţara în ultimele săptămâni.
“În prezent, cel mai important este de a păstra unitatea şi integritatea Ucrainei. Este mult mai important decât orice ambiţie personală”, a subliniat Azarov într-un comunicat, indicând că situaţia creată în prezent pune în pericol dezvoltarea economică şi socială a Ucrainei şi reprezintă o ameninţare pentru întreaga societate ucraineană şi fiecare cetăţean.
Mişcarea de protest s-a radicalizat la 19 ianuarie, după adoptarea mai multor legi destinate să înăsprească pedepsele contra participanţilor la acţiunile de protest şi care au fost considerate “draconice” de către oponenţii actualului regim de la Kiev.
Demisia premierului Mikola Azarov este “un pas spre victorie”, a apreciat Vitali Kliciko, unul dintre principalii lideri ai opoziţiei ucrainene.
Conform Constituţiei, demisia premierului înseamnă demisia întregului Guvern.
Preşedintele Ianukovici a acceptat demisia premierului Mikola Azarov şi a întregului Guvern, potrivit unui decret publicat pe site-ul Preşedinţiei. Guvernul actual va continua să lucreze până la formarea unei noi echipe guvernamentale.
Locotenent credincios al lui Viktor Ianukovici, Azarov a sprijinit decizia suspendării pregătirilor semnării Acordului de asociere a Ucrainei la UE şi a mers în parlament pentru a prezenta motivele şi a apăra necesitatea unor legături economice mai strânse cu Rusia.
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a abolit marţi legile care au condus la radicalizarea mişcării de protest. Un număr de 361 de deputaţi au votat pentru abrogarea acestor legi criticate virulent de ţările occidentale, fiind considerate o ameninţare la adresa libertăţii.
Legile împotriva manifestanţilor prevedeau pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru blocarea clădirilor publice şi amenzi sau detenţie administrativă pentru manifestanţii care poartă măşti sau căşti, precum mulţi protestatari acum la Kiev. Acestea prevedeau, de asemenea, muncă în folosul comunităţii pentru defăimare pe Internet, ceea ce a fost denunţată ca o formă de cenzură.
Mişcarea de contestare s-a extins în ţară şi cele mai multe administraţii regionale din vestul Ucrainei au fost ocupate, împiedicând activitatea guvernatorilor numiţi de preşedintele Viktor Ianukovici.
Premierul ucrainean demisionar l-a sunat pe şeful Guvernului rus, Dmitri Medvedev, pentru a-l informa în legătură cu decizia sa de a renunţa la funcţie, a declarat marţi presei purtătoarea de cuvânt al premierului rus, Natalia Timakova, citată de RIA Novosti, preluată de Agerpres.
''Dmitri Medvedev a indicat că Moscova urmăreşte foarte îndeaproape evoluţia situaţiei din Ucraina, în speranţa unei reglementări a crizei politice din această ţară'', a precizat Timakova.
Militanţii grupului naţionalist Spilna Sprava (Cauza Comună) au ocupat mai multe sedii şi clădiri oficiale în Ucraina, pe care le-au baricadat cu saci plini de zăpadă. Se estimează că activiştii au preluat controlul asupra clădirilor guvernamentale din aproximativ zece oraşe, comenta marţi ziarul El Mundo, citat de Agerpres.
În vestul Ucrainei au fost deja ocupate aproape toate clădirile de stat şi se încearcă interzicerea activităţii partidului de guvernământ. Accentele totalitare sunt atât de pronunţate încât în unele cazuri, precum la Lvov, în extremitatea de vest, Partidul Regiunilor (al preşedintelui Ianukovici) a fost practic dizolvat. Iar în partea de est a ţării se propune crearea unui stat federal Malorusia (Rusia Mică).
Pe măsură ce cresc temerile privind instituirea stării de urgenţă, centrul capitalei Kiev se îndreaptă rapid spre o lege marţială “de facto”. A crescut numărul tinerilor îmbrăcaţi în uniforme de camuflaj, purtând ochelari de schi sau măşti antigaz, căşti de motociclist sau din al doilea război mondial, bâte de baseball, crose de hochei sau răngi de fier. Cete de zeci de ultranaţionalişti au preluat conducerea în piaţa ocupată şi pe străzile adiacente, comentează El Mundo.
După preluarea controlului asupra Ministerului Justiţiei, ei au defilat în pas militar şi au scandat 'Trăiască Ucraina!'. Grupul a ajuns să numere până la 500 de paramilitari pe strada Horodeţki. Liderii lor poartă mască şi uniforme ce amintesc de filmul Full Metal Jacket. Seria ocupărilor clădirilor oficiale a modificat agenda politică a ţării. După ce au fost ameninţaţi cu declararea stării de urgenţă, militanţii au degajat o parte dintre clădiri, dar şi-au păstrat “un dispozitiv” pentru a împiedica pătrunderea în interior.
Primăria, Ministerul Agriculturii, Casa Ucrainei sau biblioteca depind acum de aşa-numita “autoritate a poporului”. Agenţii de ordine nu pot face prea mult pentru a împiedica pătrunderea manifestanţilor în clădirile publice. Dacă Parlamentul nu se pune de acord privind destituirea preşedintelui Ianukovici, “ultraşii” de la Spilna Sprava au avertizat că vor ocupa tot ceea ce poate fi ocupat şi vor trece la ofensivă.
Cei din conducerea grupului i-au criticat făţiş pe liderii opoziţiei “pentru că au permis să le fie bătuţi băieţii” şi pentru că sunt lipsiţi de “un plan de acţiune”.
Între timp, membrii lor sunt tot mai militarizaţi: ceea ce înainte erau echipe care asigurau ordinea, acum sunt “unităţi de şoc”. Alături de bâtele agitate de manifestanţi s-a înmulţit şi numărul scuturilor luate de la agenţii de ordine. Întrebaţi de unde şi le-au procurat, manifestanţii au declarat cu seninătate că le-au “împrumutat” şi că speră ca într-o zi să le poată da înapoi. Cei care nu şi-au putut procura unul adevărat şi-au improvizat scuturi din lemn sau din alte materiale rezistente.
Centrul istoric al Kievului, unde poliţia nu îndrăzneşte de mai multe luni să pună piciorul, pare acum o cazarmă prin care se plimbă paramilitarii şi câţiva civili care se pun la ordinele acestor băieţi îmbrăcaţi în uniforme de camuflaj, dintre care unii nu au împlinit încă 20 de ani.
Postul de radio Vocea Rusiei comentează, în pagina sa în limba franceză, că această criză ucraineană devine din ce în ce mai periculoasă din punct de vedere geopolitic. “În timp ce radicalii şi naţionaliştii locali încearcă să înlăture organele puterii alese, conduse de Viktor Ianukovici, integritatea însăşi a ţării este în pericol. În ultimele zile au existat indicii care te pot duce cu gândul la faptul că Ungaria şi România se interesează din ce în ce mai mult de regiunile cele mai importante din punct de vedere strategic din vestul Ucrainei.
Presa tradiţională şi online din aceste ţări a publicat în acelaşi timp, ca la comandă, documente care sunt greu pot fi considerate altfel decât probe ale instituirii unei propagande pentru dezmembrarea Ucrainei”, comentează jurnaliştii de la Vocea Rusiei.
Ar putea lua cu adevărat o astfel de turnură evenimentele din Ucraina, se întreabă Vocea Rusiei. Ruben Mnatsakanian, profesor la Facultatea de Ştiinţe ale Mediului de la Universitatea Europei Centrale de la Budapesta, a abordat această chestiune într-un interviu acordat Vocii Rusiei.
“Există de multă vreme în Transcarpatia o diaspora maghiarofonă. Pe vremea sa, Ungaria acorda cetăţenilor ucraineni un paşaport ungar. Aceste documente nu erau recunoscute de Uniunea Europeană, dar titularul lor putea fără probleme să meargă în Ungaria şi să muncească. Există în Transcarpatia un program de studii complet în limba maghiară, de la grădiniţă până la Universitate. Din punct de vedere economic, acest teritoriu, aceşti cetăţeni aparţin deja Ungariei.
Este dificil să se prevadă reacţia autorităţilor ungare la o turnură sau alta a evenimentelor din Ucraina. Bineînţeles, o anexare, o trimitere de trupe, sunt doar o ficţiune. Dacă totul se desfăşoară ca pentru Iugoslavia, şi va trebui ca acestea să-i apere pe ai lor, atunci Ungaria şi România ar putea decide să facă asta. Dacă, din contră, în Ucraina totul se desfăşoară în sferele economică şi politică doar, atunci acest scenariu este exclus”, comentează acesta pentru Vocea Rusiei.
Citește pe Antena3.ro
