Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul sârb în exerciţiu, Vojislav Koştuniţa, a afirmat, luni, că NATO a bombardat Serbia acum 9 ani pentru a crea un "stat NATO” în Kosovo, relatează AFP.
Premierul sârb în exerciţiu, Vojislav Koştuniţa, a afirmat, luni, că NATO a bombardat Serbia acum 9 ani pentru a crea un "stat NATO” în Kosovo, relatează AFP.
"Este din ce în ce mai evident că distrugerea Serbiei din timpul bombardamentelor NATO nu avea alt scop decât acela de a face din Kosovo primul stat-NATO din lume”, a declarat Koştuniţa agenţiei Taniug, cu ocazia marcării a nouă ani de la bombardamentele din Serbia.
BACKGROUND. Aceste bombardamente au fost decise după ce preşedintele de atunci, Slobodan Miloşevici, a refuzat să permită intrarea forţelor internaţionale în Kosovo, pentru a se pune capăt conflictului dintre separatiştii albanezi şi forţele sârbe (anii 1998-1999).
În timpul bombardamentelor, care au durat 78 de zile, circa 2.000 de civili şi 1.002 soldaţi şi poliţişti sârbi au fost ucişi, conform Belgradului.
Koştuniţa, iniţial un favorit al Occidentului, este acum prezentat de agenţiile de presă drept un naţionalist, în special după luările sale de poziţie legate de declararea unilaterală a independenţei Kosovo şi decizia sa de a demisiona. El a participat, potrivit AFP, la o slujbă în memoria victimelor bombardamentelor NATO din 1999. Bombardamente care au fost văzute de albanezii din provincie, cei care la 17 februarie au declarat independenţa acesteia, drept "un act eliberator”. "Cea mai mare forţă militară din lume s-a ridicat pentru a apăra valorile civillizaţiei occidentale în Kosovo: libertatea, pacea şi democraţia”, a declarat premierul kosovar, Hashim Thaci. "După nouă ani, Kosovo este liber. A creat un stat independent, democratic, recunoscut pe plan internaţional şi se angajează să protejeze drepturile minorităţilor, pentru a se putea integra în Uniunea Europeană şi în NATO”, a mai spus acesta.
"REZOLVARE”. Bombardamentele asupra Iugoslaviei (care, la vremea respectivă, era formată din Serbia şi Muntenegru) s-au încheiat cu un acord semnat la Kumanovo, urmat de rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, care a plasat Kosovo sub administrarea Naţiunilor Unite, în interiorul frontierelor sârbe. De la sosirea forţelor NATO în Kosovo, circa 230.000 de sârbi şi ne-albanezi, care se temeau de represaliile populaţiei albaneze, au părăsit acest teritoriu, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
"Este din ce în ce mai evident că distrugerea Serbiei din timpul bombardamentelor NATO nu avea alt scop decât acela de a face din Kosovo primul stat-NATO din lume”, a declarat Koştuniţa agenţiei Taniug, cu ocazia marcării a nouă ani de la bombardamentele din Serbia.
BACKGROUND. Aceste bombardamente au fost decise după ce preşedintele de atunci, Slobodan Miloşevici, a refuzat să permită intrarea forţelor internaţionale în Kosovo, pentru a se pune capăt conflictului dintre separatiştii albanezi şi forţele sârbe (anii 1998-1999).
În timpul bombardamentelor, care au durat 78 de zile, circa 2.000 de civili şi 1.002 soldaţi şi poliţişti sârbi au fost ucişi, conform Belgradului.
Koştuniţa, iniţial un favorit al Occidentului, este acum prezentat de agenţiile de presă drept un naţionalist, în special după luările sale de poziţie legate de declararea unilaterală a independenţei Kosovo şi decizia sa de a demisiona. El a participat, potrivit AFP, la o slujbă în memoria victimelor bombardamentelor NATO din 1999. Bombardamente care au fost văzute de albanezii din provincie, cei care la 17 februarie au declarat independenţa acesteia, drept "un act eliberator”. "Cea mai mare forţă militară din lume s-a ridicat pentru a apăra valorile civillizaţiei occidentale în Kosovo: libertatea, pacea şi democraţia”, a declarat premierul kosovar, Hashim Thaci. "După nouă ani, Kosovo este liber. A creat un stat independent, democratic, recunoscut pe plan internaţional şi se angajează să protejeze drepturile minorităţilor, pentru a se putea integra în Uniunea Europeană şi în NATO”, a mai spus acesta.
"REZOLVARE”. Bombardamentele asupra Iugoslaviei (care, la vremea respectivă, era formată din Serbia şi Muntenegru) s-au încheiat cu un acord semnat la Kumanovo, urmat de rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, care a plasat Kosovo sub administrarea Naţiunilor Unite, în interiorul frontierelor sârbe. De la sosirea forţelor NATO în Kosovo, circa 230.000 de sârbi şi ne-albanezi, care se temeau de represaliile populaţiei albaneze, au părăsit acest teritoriu, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
