Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cazuri tot mai inedite ajung pe rolul instanţelor din Statele Unite. Până şi americanii, atât de obişnuiţi să se dea în judecată pentru orice, sunt surprinşi de unele dintre speţele recente. În Mississippi, un fost cuplu îşi dispută custodia asupra unor embrioni, iar în Missouri o femeie a dat în judecată spitalul unde nici nu a apucat să nască, pentru că i s-a spus că nu are voie să-şi ia acasă placenta.
Faptul că era în ultimul trimestru al sarcinii nu a împiedicat-o pe Jordan Thiering să se angajeze într-o bătălie legală cu spitalul pe care chiar ea îl alesese ca să îşi aducă pe lume copilul. Totul decursese bine până când femeia i-a anunţat pe medici că, după ce va naşte, vrea să plece acasă nu doar cu bebeluşul, ci şi cu placenta. Sinceră până la capăt, femeia a recunoscut că intenţionează să o consume. Dorinţa ei s-a lovit însă de un refuz ferm.
Spitalul consideră placenta drept un „redizuu medical” şi trece drept proprietate a spitalului. Legislaţia din statul Mississippi prevede că „spitalele nu pot da reziduuri medicale neinfecţioase în lipsa unui ordin judecătoresc care să permită acest lucru”, a explicat, pentru CNN, epidemiologul Thomas Dobbs. Asta a revoltat-o pe femeie. “Ei mă consideră o terţă parte în raport cu placenta mea. Dar ea se expulzează când se naşte copilul. Asta înseamnă că şi copilul meu este proprietatea spitalului? Din moment ce îmi pot aduce copilul acasă ar trebui să am dreptul să aduc şi placenta. Mi-a protejat şi mi-a hrănit bebeluşul. L-a ţinut în viaţă. Dacă oamenilor li se pare ciudată dorinţa mea sau sunt scârbiţi, e treaba lor”, a explicat Jordan Thiering pentru USA Today.
„Din moment ce îmi pot aduce copilul acasă, ar trebui să am dreptul să aduc şi placenta. Mi-a protejat şi mi-a hrănit bebeluşul. L-a ţinut în viaţă. Dacă oamenilor li se pare ciudată dorinţa mea sau sunt scârbiţi, e treaba lor.” Jordan Thiering
Femeia şi-a angajat un avocat, a declanşat acţiunea judecătorească şi într-o lună a câştigat-o. “A trebuit să îl convingem pe judecător că aducând acasă placenta nu pune în pericol sănătatea publică”, a spus Jacqueline Hammack, avocatul care a reprezentat-o pe femeie.
Citește pe Antena3.ro
Cazul embrionilor Noah şi Genesis
Dacă Jordan Thiering a disputat cu spitalul dreptul asupra placentei, alţi americani se judecă pentru drepturile asupra a doi copii nenăscuţi care, poate, nici nu se vor naşte vreodată. Pe când erau soţ şi soţie, Jalesia McQueen şi Justin Gadberry au apelat la fertilizarea în vitro pentru a avea copii. Potrivit publicaţiei Saint Louis Post, femeia a adus pe lume gemeni, acum opt ani, iar cuplul a decis ca alţi doi embrioni rezultaţi în urma procedurii să fie congelaţi. Între timp, Jalesia şi Justin au divorţat. În vârstă de 44 de ani, femeia vrea acum să folosească acei embrioni, în speranţa că va mai avea un copil. Fostul soţ se opune, iar cazul a ajuns în faţa unui comitet format din trei judecători ai Curţii de Apel din Missouri. Avocatul bărbatului a spus în instanţă că acesta nu vrea să aibă şi alţi copii cu femeia de care s-a despărţit acum şase ani. „Cred că dacă va fi forţat să fie din nou tată îi vor fi încălcate drepturile constituţionale. Există o serie de decizii ale Curţii Supreme care atestă că are dreptul fundamental de a nu deveni tată împotriva voinţei lui”, a pledat Tim Schlesnger, avocatul lui Gadberry.
În 2010, soţii au semnat o înţelegere care prevedea că, dacă se vor despărţi, cei doi embrioni îi vor rămâne soţiei. La divorţ însă, bărbatul s-a luptat tocmai pentru ca ea să nu poată dispune de ei după bunul său plac. În 2015, o judecătoare a decis că embrionii sunt „proprietate comună” şi că foştii soţi au drepturi egale asupra lor. În instanţa superioară care urmează să tranşeze cazul, femeia argumentează că embrionii nu sunt o „proprietate” a cuiva, ci au dreptul la viaţă. Le-a dat şi nume: Noah şi Genesis. Legea din statul Missouri defineşte embrionii drept fiinţe umane şi le recunoaşte drepturi. „Copiii nenăscuţi au dreptul la viaţă, la asigurarea sănătăţii şi a bunăstării”, indică o prevedere care datează din anul 1988.
O decizie în acest caz, considerat drept istoric, ar urma să fie pronunţată peste câteva luni.
Bărbatul nu doreşte neapărat distrugerea embrionilor. Este dispus să îi doneze fie unui laborator, fie unui cuplu.
