Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După un an, controlul asupra informațiilor rămâne la fel de strict și, deși sprijinul pentru conflict pare a fi ridicat, au început să apară fisuri. Numeroși ruși nu mai ascultă discursul naționalist, difuzat neîntrerupt pe canalele de emisie controlate de Kremlin. Concomitent, utilizatorii pasionați de Internet ocolesc restricțiile impuse de stat pentru a avea acces la reportaje și imagini reale de pe linia frontului.
Și, în timp ce apelează la mobilizare pentru a impulsiona campania sa militară plină de eșecuri pe frontul ucrainean, Rusia luptă din greu să limiteze impactul resimțit de cetățenii ei după un an de război.
Schimbare de percepție
„La început am susținut-o!”, recunoaște Natalia, o locuitoare a Moscovei în vârstă de 53 de ani, referindu-se la ceea ce Kremlinul și majoritatea rușilor numesc, în mod eufemistic, „operațiune militară specială”. „Acum sunt însă complet împotriva ei!”, mărturisește femeia pentru CNN, care a realizat un material despre efectele propagandei și ale blocadei informaționale impuse de Moscova.
„Ce m-a făcut să-mi schimb opinia? În primul rând, fiul meu este la vârsta mobilizării și mă tem pentru el. În al doilea rând, am foarte mulți prieteni acolo, în Ucraina, și vorbesc cu ei. De aceea sunt împotrivă.”, adaugă ea.
CNN nu a folosit numele complete ale persoanelor care au fost critice la adresa Kremlinului. Critica publică a războiului din Ucraina sau declarațiile care discreditează armata rusă pot aduce o amendă substanțială sau chiar pedeapsa cu închisoarea.
Pentru Natalia și mulți dintre compatrioții ei, chinul războiului aruncă propaganda rusă într-o altă lumină. Iar pentru cei care speră să direcționeze valul de opinie publică contra lui Putin, acest lucru creează o deschidere.
Citește pe Antena3.ro
„Nu am încredere în televiziunea noastră. Nu pot fi sigură însă că nu spune adevărul (...) pur și simplu nu știu. Dar am îndoielile mele. Cred că, probabil, nu spune adevărul.”, adaugă femeia.
Manipulați și ținuți în întuneric
Natalia nu este singurul cetățean rus care s-a întors împotriva conflictului, dar pare să fie în minoritate, susține CNN.
Măsurarea opiniei publice este aproape imposibilă într-o țară în care sondajele independente sunt controlate de putere, iar mulți dintre cei 146 de milioane de cetățeni sunt reticenți în a-l condamna public pe președintele Vladimir Putin. Cu toate acestea, potrivit Centrului Levada, o organizație neguvernamentală de sondaje, sprijinul față de Putin a scăzut cu doar 6% în rândul rușilor, din martie până în noiembrie anul trecut, ajungând la 74%.
În multe privințe, acest lucru nu este surprinzător. Vocile disidente sunt aproape inexistente pe canalele rusești de emisie. De altfel, propaganda transmisă de posturile de televiziune controlate de stat de la începutul războiului a fost luată în derâdere de nenumărate ori în întreaga lume, din cauza comentariilor exagerate și fanatice ale propriilor prezentatori și analiști.
În zilele care au precedat aniversarea de vinerea trecută a unui an de la invazie - precizează Francis Scarr de la „BBC Monitoring”, care analizează zilnic mass-media din Rusia - un deputat rus a declarat publicului de la postul de televiziune de stat „Russia-1” că „dacă Kievul trebuie să zacă în ruine pentru ca steagul nostru să fluture deasupra sa, atunci așa să fie!”. Într-un alt exemplu, prezentatorul radio Serghei Mardan a afirmat: „Există o singură formulă de pace pentru Ucraina: lichidarea ca stat a Ucrainei!”.
Într-o altă declarație trasă de păr, care sintetizează realitatea alternativă oferită de canalele de televiziune de stat, un alt fost deputat prorus a declarat despre derularea războiului pornit de Moscova: „Totul decurge conform planului și totul este sub control!”.
Astfel de programe se adresează în mod obișnuit unui grup de ruși, mai în vârstă și mai conservatori, care tânjesc după zilele Uniunii Sovietice, deși raza de acțiune a tentaculelor propagandei rusești se întinde pe mai multe generații și a reușit chiar să convertească o mulțime de tineri.
CNN oferă în sprijinul acestei idei exemplul Ekaterinei, în vârstă de 37 de ani, care se uită la popularul program de știri rusesc „60 de minute”, după ce se întoarce de la serviciu. Ea mărturisești că, la început, s-a opus invaziei din Ucraina, dar și-a schimbat apoi părerea, chiar dacă războiul a avut un impact negativ asupra vieții ei.
„Am ajuns să înțeleg că această operațiune militară specială era inevitabilă. S-ar fi ajuns la asta indiferent de situație. Și, dacă nu am fi acționat noi primii, războiul s-ar fi dezlănțuit împotriva noastră.”, afirmă ea, susținând falsele declarații de victimizare în fața Occidentului, pe care mass-media de stat din Rusia le transmite fără încetare.
Aproximativ două treimi dintre ruși se bazează în principal pe televiziune pentru știri, susține Centrul Levada, o proporție mai mare decât în majoritatea țărilor occidentale. Cu toate acestea, numeroși telespectatori nu cred în informațiile transmise de autorități.
„Cred că poți avea încredere în televiziuni doar într-o anumită măsură. Canalele de stat reflectă uneori adevărul, dar în alte ocazii spun lucruri doar pentru a calma oamenii.”, afirmă Daniil, un tânăr în vârstă de 20 de ani, citat de CNN.
Cultura tăcerii
Numeroși ruși sunt extrem de îngrijorați în legătură ce efectele războiului. Chiar dacă nu se poate aștepta la un sprijin unanim din partea rușilor, Kremlinul se poate baza, în schimb, pe apatia lor.
„Încerc să evit să mă uit la știrile despre operațiunea militară specială pentru că încep să mă simt rău în legătură cu ceea ce se întâmplă.”, spune Natalia.
„În general, nu vizionez cu atenție știrile și nu le discut cu colegii sau prietenii, deoarece nu pot face nimic în privința asta.”, precizează, la rândul lui, Volkov, un alt locuitor al Moscovei intervievat de CNN. „Orice ai spune, orice ai dori, guvernul face ce vrea!”, adaugă el.
Acest sentiment de inutilitate face ca protestele contra războiului să fie rare, realitate care convine de minune Kremlinului. „Oamenii nu vor să meargă să protesteze; în primul rând, pentru că ar putea fi periculos și, în al doilea rând, pentru că o consideră o acțiune inutilă.”, afirmă Volkov.
Cultura tăcerii, întărită de autorități prin adoptarea unor măsuri draconice, îi împiedică pe mulți să-și exprime scepticismul față de conflict. Un cuplu căsătorit din orașul Krasnodar, din sud-vestul Rusiei, a fost arestat în ianuarie, deoarece și-a exprimat sentimentele antirăzboi în timpul unei conversații private într-un restaurant, susține grupului de monitorizare independent rus OVD-Info.
Menținerea la distanță a războiului a devenit, totuși, mai dificilă în cursul anului trecut. Ordinul disperat de mobilizare parțială al lui Putin și izolarea economică tot mai mare a Rusiei au adus conflictul în casele rușilor, iar comunicarea cu prietenii și rudele din Ucraina dezvăluie deseori o imagine diferită a situației față de cea cosmetizată de mass-media de stat.
Străpungerea blocadei informaționale
Pentru cei care încearcă să spargă blocada informațională a Kremlinului, ținta-cheie este tocmai majoritatea tăcută a Rusiei.
Cei mai mulți dintre ruși văd în mass-media de stat „o imagine denaturată a Rusiei, care luptă contra unei posibile invazii a propriului teritoriu. Ei nu-și văd compatrioții murind.”, afirmă Kiryl Suhotski, care supraveghează conținutul în limba rusă la Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), instituție de presă finanțată de Congresul SUA, ce emite în țările unde informațiile sunt controlate de autoritățile de stat. „Și aici intervenim noi.”, adaugă el.
Instituția de presă este una dintre cele mai influente platforme care aduce în casele vorbitorilor de limbă rusă scene necenzurate de pe frontul ucrainean. Acest lucru este posibil, în principal, prin intermediul platformelor digitale încă permise de Kremlin, inclusiv YouTube, Telegram și WhatsApp.
Interesul a crescut pe tot parcursul războiului, susține RFE/RL. „Am văzut vârfuri de trafic după mobilizare și după contraofensivele ucrainene, pentru că oamenii au început să înțeleagă ce înseamnă războiul pentru propriile comunități și nu au putut obține acest lucru din mass-media locale.”, afirmă canalul de presă.
„Current Time”, televiziunea și rețeaua sa digitală 24/7 pentru ruși, a înregistrat o creștere de două ori și jumătate a numărului de vizualizări pe Facebook și de peste trei ori a vizualizărilor pe YouTube, în cele 10 luni care au urmat invaziei, a declarat RFE/RL pentru CNN.
Anul trecut, în orașele rusești au început să apară coduri QR care direcționau utilizatorii de smartphone-uri către site-ul postului de televiziune, despre care RFE/RL crede că au fost lipite pe stâlpi de iluminat și pe indicatoare stradale de către cetățeni care se împotrivesc războiului.
Cu toate acestea, sursele independente de difuzare a știrilor se confruntă cu o adevărată provocare pentru a ajunge dincolo de împătimiții internetului, care tind să fie mai tineri și să trăiască în orașe, și pentru a pătrunde în casele rușilor mai în vârstă, mai săraci și din mediul rural, care sunt, în general, conservatori și susțin războiul.
„Trebuie să ajungem la un public mai larg din Rusia!”, spune Suhotski. „Vedem o mulțime de oameni îndoctrinați de propaganda rusă de stat... va fi o bătălie dificilă, dar aici ne vom contura strategia.”, adaugă el.
Și, a ajunge în casele rușilor, nu este o sarcină ușoară. Cea mai mare parte a personalului RFE/RL cu sediul în Rusia a părăsit țara după invazie, în urma represiunii de anul trecut a Kremlinului asupra posturilor independente, mutându-se în sediul central al rețelei, din Praga.
Aceeași soartă au avut-o și BBC Russia și Meduza, cu sediul în Letonia, care au fost, de asemenea, vizate de Moscova.
O nouă lege a transformat în infracțiune difuzarea de informații „false” despre invazia Ucrainei - o definiție decisă după bunul plac al Kremlinului - cu o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare pentru oricine este condamnat.
Luna aceasta, un tribunal din Rusia a condamnat-o pe jurnalista Maria Ponomarenko la șase ani de închisoare pentru o postare pe Telegram, despre care instanța a spus că a răspândit presupuse „informații false” despre un atac aerian rusesc asupra unui teatru din Mariupol, Ucraina, care a ucis sute de persoane, a relatat agenția de presă de stat TASS.
Cu toate acestea, emisiuni precum RFE/RL au deschideri în peisajul digital, în ciuda măsurii luate de Rusia de a interzice Twitter, Facebook și alte platforme occidentale, anul trecut.
Aproximativ un sfert dintre ruși folosesc serviciile VPN pentru a accesa site-urile blocate, potrivit unui sondaj realizat de Levada Center, la două luni după invazia Rusiei.
Căutările pentru astfel de servicii pe Google au atins niveluri record în Rusia după invazie și, de atunci, au rămas la cele mai ridicate cote din ultimii zece ani, arată datele de urmărire ale motorului de căutare.
Între timp, YouTube rămâne unul dintre puținele site-uri globale majore încă accesibile, datorită popularității sale uriașe în Rusia și a valorii sale în răspândirea videoclipurilor de propagandă ale Kremlinului. „YouTube a devenit substitutul televiziunii pentru Rusia (...) Kremlinul se teme că, dacă nu are YouTube, nu va putea controla fluxul de informații către tineri.”, spune Suhotski.
Acest lucru oferă însă și organizațiilor cenzurate o cale importantă de acces pentru rușii care doresc să iasă din universul paralel construit de regimul Putin.
