Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gigantul rus „Gazprom”, controlat de stat, a anunțat că a întrerupt miercuri livrările de gaze naturale către Polonia și Bulgaria, până când cele două țări vor accepta cererea Moscovei de a plăti combustibilul în ruble. Compania a precizat că nu a mai primit nicio plată de la începutul lunii.
Rusia își pune în practică amenințarea de a opri furnizarea de gaz către țările care refuză noua condiție de plată impusă de președintele Vladimir Putin, transformându-și astfel vastele resurse energetice într-o armă contra Occidentului.
Anunțul „Gazprom” a avut, de altfel, un efect imediat, prețurile europene la gaze crescând cu până la 24%. Statele din UE, considerate „neprietenoase” de către Kremlin, se întreabă acum cine urmează la rând.
Întreruperea livrării de gaze către cele două țări din NATO a avut loc la numai câteva ore după ce SUA și aliații lor au promis să accelereze înarmarea Ucrainei și în condițiile în care Polonia este principala poartă de intrare pe teritoriul ucrainean a echipamentelor militare oferite Kievului.
Militarizarea energiei
Imediat, Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, cu sediul la Paris, a calificat această măsură, într-un tweet, drept „o militarizare a aprovizionării cu energie”.
„Decizia «Gazprom» de a întrerupe complet furnizarea de gaze către Polonia este încă un semn al politizării de către Rusia a acordurilor existente și nu va face decât să accelereze eforturile europene de a se îndepărta de aprovizionarea cu energie rusească!”, a scris el.
Citește pe Antena3.ro
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat această măsură drept „încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj”. „Acest lucru este nejustificat și inacceptabil!”, a mai spus ea.
Cine urmează?
Uniunea Europeană a respins în principiu plata în ruble, susținând că aceasta încalcă sancțiunile și întărește poziția Rusiei. Dar acum, când termenele de plată încep să devină scadente, guvernele europene trebuie să decidă dacă să mențină această linie și să se confrunte cu perspectiva raționalizării energiei sau să dea curs cererilor lui Putin.
Primele plăți în ruble ar fi trebuit efectuate la sfârșitul lui aprilie și în luna mai, deși calendarul individual de plată al companiilor naționale nu a fost dezvăluit. Spre exemplu, publicația poloneză de știri „Onet.pl” a relatat că termenul-limită pentru principala companie de gaze din Polonia, PGNiG, a fost vinerea trecută, iar „Gazprom” anunțase încă de marți că plata trebuia efectuată imediat.
Alte companii au mai mult timp la dispoziție, iar guvernele europene încearcă încă, în multe cazuri, să își dea seama cum să reacționeze cel mai bine. Săptămâna trecută, UE a sugerat companiilor să continue să plătească în euro și să caute posibile scutiri din partea Moscovei la noul decret emis de Putin.
Întrebarea este acum care sunt următoarele țări care vor fi lovite de decizia Moscovei, după ce președintele Dumei, Viaceslav Volodin, a cerut ca și alte state „neprietenoase” să fie lăsate fără gaz.
Calculele lui Putin
Ca prim efect, Europa riscă să-și raționalizeze combustibilul, dacă Putin taie aprovizionarea cu gaze. De altfel, Germania, care depinde masiv de gazul rusesc, a evocat deja perspectiva raționalizării, dacă livrările vor fi reduse. În aceste condiții, decizia lui Putin poate elimina din setul potențial de instrumente punitive ale UE opțiunea de a sancționa gazele rusești.
Când și-a anunțat prima dată solicitarea, Putin a spus că trecerea la ruble ar ajuta la protejarea veniturilor uriașe din gaz ale Rusiei de sancțiuni sau de confiscarea lor de către UE. Mișcarea părea, de asemenea, menită să garanteze că „Gazprombank”, una dintre puținele mari bănci de stat care nu au fost lovite de cele mai severe sancțiuni, va rămâne în mare parte neatinsă.
De asemenea, Putin a insistat asupra costurilor economice și politice ale creșterii prețurilor la energie în Europa, sugerând că guvernele occidentale nu vor rezista la presiunea internă atât de mult cât ar putea să o facă Moscova.
Deocamdată, Polonia a anunțat că are suficient gaz în depozite și consumatorii nu vor resimți impactul, iar Bulgaria – cu 90% din gaze primite din Rusia - și-a asigurat aprovizionarea pentru încă o lună și caută alte surse.
Aceasta este prima întrerupere a livrărilor către Europa, de când disputele dintre Rusia și Ucraina privind prețul gazelor, din 2006 și 2009, au dus la oprirea temporară a fluxului spre țările europene. Întreruperea din iarna geroasă a anului 2009 a durat aproape două săptămâni și a sistat tot tranzitul de gaz către UE prin Ucraina, generând apoi eforturi precipitate pentru aprovizionare. Slovacia și unele țări din Balcani au fost nevoite să raționalizeze gazul, să închidă fabrici și să oprească alimentarea cu energie electrică.
„Gazele naturale sunt folosite ca armă politică și economică în războiul actual și nu în contextul relațiilor juridico-comerciale!”
Alexander Nikolov, ministrul bulgar al Energiei
