Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când forțele speciale ruse l-au scos pe Mihail Hodorkovski, sub amenințarea armei, din avionul său privat, într-o dimineață friguroasă de octombrie în 2003, pe un aeroport din Siberia, momentul a marcat începutul unei noi ere pentru regimul lui Vladimir Putin.
La vremea respectivă, Hodorkovski - magnatul care controla compania petrolieră și de gaze „Yukos” - era cel mai bogat om din Rusia și unul dintre puținii care îndrăzneau să-l critice deschis pe președinte.
A fost primul oligarh trimis la închisoare, într-un gest care arăta în mod clar că Putin nu mai tolera niciun fel de opoziție. Distrugerea „Yukos” a urmat rapid, punând capăt oricărei iluzii de economie de piață sau transparență în Rusia.
La aproape 22 de ani de la acel episod, Rusia s-a transformat într-un stat totalitar, iar Putin pare din nou obsedat de Hodorkovski.
Luna aceasta, Serviciul Federal de Securitate (FSB) l-a acuzat pe fostul oligarh, aflat în exil la Londra, împreună cu 22 de membri ai „Comitetului Antirăzboi al Rusiei”, că ar complota o lovitură de stat.
Potrivit FSB, gruparea, formată pentru a se opune războiului din Ucraina, urmărește „preluarea violentă a puterii și răsturnarea ordinii constituționale a Federației Ruse”.
Hodorkovski a respins acuzațiile, spunând că sunt „minciuni evidente”. Analiștii occidentali văd însă în această mișcare un semn al panicii tot mai mari, care se instalează la vârful puterii de la Moscova.
„Este un semn clar al paranoiei care domnește la Kremlin. Putin își caută dușmani pentru a-și justifica regimul”, remarca John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și director al Centrului Eurasia din cadrul „Atlantic Council”, imediat după anunțul FSB.
Iar motivele de îngrijorare nu îi lipsesc lui Putin, în ultima perioadă, într-un moment în care economia Rusiei începe să se clatine. Companiile sunt sufocate de dobânzile uriașe, costurile împrumuturilor guvernamentale au explodat, iar ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, avertiza încă din iunie că țara se află „pe marginea recesiunii”.
În plus, tot mai mulți experți vorbesc despre un val iminent de credite neperformante, care ar putea declanșa o criză financiară.
În același timp, încep să apară mici focare de protest. La începutul lunii, sute de oameni s-au adunat într-o piață din Sankt Petersburg și au cântat un cântec interzis, cerând răsturnarea lui Putin. A fost o scenă rară, într-o țară unde disidența este pedepsită fără milă.
În timp ce Rusia se confruntă cu tensiuni interne, Ucraina intensifică atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești, lovind direct în una dintre principalele surse de venit ale regimului: industria petrolieră. Lanțurile de aprovizionare cu combustibil sunt grav afectate, iar efectele se resimt deja în economie.
Acum, presiunea vine și dinspre Washington. După luni de frustrare legate de lipsa progreselor în încheierea războiului din Ucraina, președintele american, Donald Trump, a anunțat noi sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia.
Reacțiile nu au întârziat. India și China, principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul invaziei, și-au redus achizițiile, într-o reacție care amenință să taie o parte vitală din veniturile ce alimentează mașinăria de război a Kremlinului.
„Pentru prima dată în ultimii trei ani și jumătate, Rusia resimte cu adevărat loviturile. Cred că la Kremlin începe să se instaleze panica”, susține Timothy Ash, analist în cadrul programului Rusia și Eurasia de la „Chatham House”, institut britanic de cercetare a politicilor internaționale, citat de publicația „The Telegraph”.
Criză bancară devastatoare
Până acum, economia rusă a surprins prin rezistență, contrazicând predicțiile sumbre formulate după primele valuri de sancțiuni internaționale.
Această stabilitate aparentă are însă o explicație bazată de risc: băncile rusești au fost împinse de Kremlin să finanțeze industria de apărare, în loc să se bazeze doar pe fonduri publice.
Pentru a face posibil acest mecanism, autoritățile le-au permis instituțiilor financiare să acorde credite fără verificări stricte de bonitate și fără rezerve pentru eventuale neplăți, situație ce reprezintă o veritabilă bombă cu ceas în termeni economici.
„De fapt, războiul a fost finanțat din bani împrumutați, doar că nu apăreau în bilanțurile statului”, explica recent Craig Kennedy, cercetător la „Davis Center for Russian and Eurasian Studies” din cadrul Universității Harvard.
Iar Kennedy vorbește din experiență. Fost vicepreședinte al „Bank of America Merrill Lynch”, el a coordonat cea mai mare tranzacție corporativă din istoria Rusiei și știe foarte bine cum funcționează sistemul financiar controlat de Kremlin.
Kennedy avertizează că Rusia se află „într-un hău financiar plin de datorii”, ale cărui dimensiuni reale nimeni nu le mai poate estima.
„Este un bazin întunecat de credite, iar nimeni nu știe cu adevărat câte vor intra în incapacitate de plată odată ce ajung la scadență”, spune el.
Sumele sunt uriașe. Potrivit analizei sale, aproape 23% din creditele corporative acordate de băncile rusești - echivalentul a 190 de miliarde de dolari - sunt direcționate către companii din industria de armament. Asta reprezintă circa 37% din bugetul anual al statului rus.
Mai grav, aceste împrumuturi au fost oferite fără verificări reale ale bonității, către un sector cu o reputație financiară precară.
Toate ramurile economiei se confruntă acum cu dobânzi record: banca centrală a ridicat rata de referință la 21% în octombrie anul trecut, cel mai înalt nivel din ultimele două decenii, menținând-o acum la 16,5%.
Chiar și oameni importanți din cadrul sistemului trag semnale de alarmă.trump
„Dacă vom continua așa, majoritatea companiilor noastre vor da faliment!”, avertiza, la începutul lunii, Serghei Cemezov, directorul „Rostec”, cel mai mare producător de armament din Rusia.
În iunie, German Gref, directorul „Sberbank”, cea mai mare bancă din țară, a recunoscut public că „tot mai multe companii întâmpină dificultăți în rambursarea creditelor, iar riscul de neplată crește pentru bănci”.
În iulie, Bloomberg relata că cel puțin trei dintre cele mai mari bănci ruse se pregătesc în secret să ceară sprijin financiar de urgență de la banca centrală, în condițiile în care volumul creditelor neperformante a explodat.
Surse din interior au recunoscut că situația portofoliilor de credite este mult mai gravă decât arată cifrele oficiale.
Nimeni nu mai are bani
Războiul începe să se simtă direct în viața de zi cu zi a rușilor. De la începutul anului, coloane groase de fum s-au ridicat deasupra rafinăriilor din întreaga țară, în urma unei serii fără precedent de atacuri cu drone ucrainene.
Din ianuarie, Ucraina a lovit 21 dintre cele mai mari 38 de rafinării ale Rusiei, unele aflate la peste 1.000 de kilometri de graniță. Rezultatul? O parte importantă a producției de combustibil a fost paralizată.
Prețurile la benzină au explodat, crescând cu 40% de la începutul anului. În Crimeea ocupată, autoritățile au introdus raționalizarea carburanților, iar în Siberia, numeroase benzinării mici și-au închis porțile.
Pe rețelele sociale circulă imagini cu cozi uriașe de mașini care așteaptă ore întregi pentru a alimenta.
Toate acestea se întâmplă pe fondul unei economii care stagnează. După un avans de 4,3% al PIB-ului real în 2024, Fondul Monetar Internațional estimează pentru anul acesta o creștere de doar 0,6%.
În prezent, industria militară a devenit practic singurul motor de creștere al economiei ruse.
„Sectorul civil se află, în mare parte, în recesiune”, susține Serghei Aleksașenko, fost ministru adjunct de Finanțe și actual director al Noului Centru pentru Strategii Eurasiatice.
Iar pentru restul economiei, realitatea e sumbră.
„Nimeni nu mai are bani. Fiecare rublă care mai rămâne este înghițită de plata datoriilor!”, declara, la începutul anului, un membru al consiliului de administrație al unui mare conglomerat rus pentru publicația „IntelliNews”.
Panică la Kremlin
Putin știe cum arată o tentativă de lovitură de stat. În iunie 2023, Evgheni Prigojin, liderul grupării de mercenari „Wagner”, a pornit spre Moscova într-o rebeliune deschisă, după luni de conflict cu conducerea armatei. Tentativa a eșuat, iar Prigojin a murit câteva luni mai târziu, într-un misterios accident de avion.
De data aceasta însă, Hodorkovski nu organizează un marș asupra capitalei. După zece ani de detenție în Siberia, fostul magnat a fost eliberat în 2013 și s-a stabilit în Europa, unde, în 2022, a fondat „Comitetul Antirăzboi al Rusiei”.
Cazul penal deschis acum de FSB împotriva lui a venit la scurt timp după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a lansat o platformă de dialog cu opoziția democratică rusă aflată în exil.
Hodorkovski a declarat pentru „The Telegraph” că acuzațiile FSB-ului sunt expresia „anxietății Kremlinului față de problema succesiunii la putere”.
„Dacă Putin ar muri mâine, Rusia nu ar avea un succesor clar”, avertizează el.
„Ce avem astăzi? Un prim-ministru numit de Putin, nu ales de popor. Instanțe numite de Putin. Un parlament rezultat din alegeri falsificate, fără nicio legitimitate reală. Într-un astfel de context, legitimitatea internațională a opoziției ruse ar putea deveni un factor important în cazul unei tranziții bruște a puterii”.
Potrivit lui Hodorkovski, tocmai de aceea Putin încearcă să discrediteze și să intimideze „Comitetul Antirăzboi”.
Aceeași opinie o împărtășește și Angela Stent, directoare a Centrului pentru Studii Eurasiatice, Ruse și Est-Europene de la Universitatea Georgetown:
„Scopul Kremlinului este să întărească narativul lui Putin, conform căruia Occidentul complotează pentru a destrăma Rusia”, precizează ea.
Nu este prima dată când regimul recurge la această strategie. Când simte presiunea crescândă din interior, Kremlinul mărește numărul persoanelor și organizațiilor etichetate drept „agenți străini” sau „extremiști”, este de părere și Vladimir Milov, fost ministru adjunct al Energiei, aflat acum în exil.
„Este reacția birocratică tipică, atunci când puterea se simte nesigură și se teme de o eventuală nemulțumire populară”, susține el.
Impactul sancțiunilor internaționale
Între timp, sancțiunile occidentale au început să lase urme adânci și, de asemenea, contribuie din plin la stagnarea economică a țării
„Primul efect major este înapoierea tehnologică accelerată. Rusia devine tot mai arhaică, incapabilă nu doar să inoveze, ci chiar să adopte tehnologiile altora. Pe termen scurt nu se vede foarte clar, dar în 10-20 de ani va provoca probleme uriașe”, susține Hodorkovski.
Cel de-al doilea pericol este dependența critică de China. „Mașinăria de război a lui Putin depinde în mare măsură de cooperarea cu Beijingul. Dacă Xi Jinping ar vrea, ar putea prăbuși economia Rusiei și opri războiul chiar mâine”, este de părere Hodorkovski.
China rămâne o linie de salvare economică pentru Moscova, fiind principalul cumpărător de petrol rusesc. Sprijinul său nu este însă necondiționat. La începutul lui 2024, Beijingul a reintrodus taxe vamale pe importurile de cărbune rusesc, în timp ce a inundat piața rusă cu oțel și automobile ieftine, punând presiune pe companiile locale.
Industria auto, odinioară mândria economiei ruse, se prăbușește. „Avtovaz”, producătorul celei mai vândute mașini din Rusia, anunța în iulie că ia în calcul reducerea săptămânii de lucru la patru zile, din cauza scăderii vânzărilor și a concurenței neloiale a produselor chinezești.
Lovitura lui Trump
Concomitent, Trump a ales un moment deosebit de dureros pentru Kremlin ca să strângă șurubul asupra lui Putin.
După ce, odată ajuns la Casa Albă, a răsturnat complet politica externă occidentală față de Ucraina, apropiindu-se vizibil de Moscova, președintele american pare să fi schimbat brusc direcția.
Trump s-a lăudat că a dezvoltat „o relație foarte apropiată” cu Putin, l-a invitat la un summit în Alaska și l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că ar fi principalul obstacol în calea unui acord de pace.
Însă, în această lună, tonul său s-a schimbat radical. „Trebuie să pună capăt acestui război. Și, știți, acum în Rusia sunt cozi uriașe la benzină”, a declarat Trump în Biroul Oval.
Săptămâna trecută, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat sancțiuni împotriva giganților energetici ruși „Rosneft” și „Lukoil” - primele sancțiuni impuse de administrația Trump de la începutul celui de-al doilea mandat.
Mai important, Casa Albă a avertizat că va sancționa și băncile internaționale care procesează plățile pentru exporturile de petrol rusești, într-o lovitură directă aplicată Chinei și Indiei, principalii cumpărători ai petrolului rusesc.
Piețele au reacționat imediat: prețul petrolului a crescut cu 7% în două zile, după ce companiile chineze de stat au suspendat achizițiile maritime de petrol rusesc, iar rafinăriile indiene și-au redus drastic importurile.
Deși, la prima vedere, creșterea prețului pare o veste bună pentru o economie dependentă de petrol, momentul ales de Washington este calculat cu precizie.
Există în prezent un excedent global de țiței, care limitează oricum creșterea prețurilor. Chiar și după volatilitatea recentă, cotația Brent rămâne cu peste 13% mai mică decât la începutul anului, la 65,74 de dolari pe baril.
Noile sancțiuni afectează aproximativ trei milioane de barili pe zi - aproape jumătate din exporturile totale ale Rusiei. Moscova va găsi probabil modalități de a continua exporturile, însă va fi forțată să accepte prețuri și mai mici.
În acest context, slăbiciunea economică a Moscovei ar putea să-l determine pe Trump să meargă și mai departe.
„Dacă Trump chiar vrea să oprească războiul, trebuie să mențină presiunea la maximum. Toate concesiile posibile i-au fost deja oferite lui Putin. A venit timpul ca Trump să joace rolul de polițist rău”, spune Hodorkovski.
Deficit în derivă
Pe lângă criza bancară și stagnarea economică, Rusia se confruntă acum cu o gaură bugetară tot mai adâncă. Finanțele publice ale țării se află într-un punct critic, iar analiștii avertizează că situația riscă să scape complet de sub control.
Deficitul bugetar explodează. De la începutul anului, Ministerul Finanțelor de la Moscova a majorat ținta de deficit pentru 2025 la 2,6% din PIB - de peste cinci ori mai mult decât estimarea inițială de 0,5%. Este cel mai mare deficit anual de după pandemie.
Citește pe Antena3.ro
