Primele semnale pozitive ale tratativelor ruso-ucrainene din Turcia sunt estompate de lipsa de credibilitate a liderului de la Moscova, cel care, în urmă cu două luni, susținea că scenariul lansării unui atac asupra Ucrainei este doar un mijloc de inflamare a spiritelor de către propaganda occidentală, ca mai apoi să numească războiul drept „o operațiune militară specială” pentru „denazificarea” țării vecine.
Mai mult, Kremlinul a insistat că atacă doar ținte militare, lovind însă blocuri de apartamente, spitale, școli, precum și un teatru în care se refugiau civili. Atrocitățile din Ucraina au reamintit rapid de cele comise de armata rusă în Siria și Cecenia, la ordinele aceleiași conduceri.
Dacă în timpul Războiului Rece doctrina Statelor Unite și a aliaților lor occidentali în negocierile cu Kremlinul asupra reducerii armelor nucleare a fost „avem încredere, dar verificăm”, acum abordarea în relația cu Moscova pare total inversată, rezumându-se la „verificare și neîncredere”.
Casa Albă nu pleacă după fenta rușilor
Rusia îşi va reduce radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov, după convorbirile de la Istanbul, au declarat, marţi, negociatorii ruşi, în timp ce omologii lor ucraineni au afirmat că au cerut un „acord internaţional” pentru a garanta securitatea ţării, semnat de mai multe state garante.
Imediat după acest anunț, Statele Unite au reluat tactica dinaintea invaziei, utilizând toate capacitățile informaționale aflate la dispoziția lor pentru a contura o imagine cât mai clară asupra intențiilor reale ale rușilor.
Strategia americană are scopul de a dejuca „fentele” și dezinformările Moscovei și de a nu-i oferi lui Putin nicio concesie, chiar dacă un război de o intensitate mai mică, limitat în estul și sudul Ucrainei, ar lăsa impresia că presiunea Occidentului pentru ridicarea asediului asupra Kievului a funcționat.
„Nimeni nu ar trebui să se lase amăgit de afirmația Kremlinului, că își va reduce brusc atacurile militare în apropierea Kievului, sau de orice alte informații potrivit cărora rușii își vor retrage toate forțele!”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în cadrul unei conferințe de presă.
La Casa Albă există un puternic sentiment că, deși campania militară a Rusiei s-ar putea modifica radical după eșecul usturător de a captura Kievul în doar câteva zile, noua tactică a Moscovei ar duce la asalturi devastatoare asupra orașelor asediate în sud și în est, soldate cu mii de victime civile.
Astfel, pe termen scurt, Rusia ar putea să se regrupeze pentru atacuri mult mai violente într-o zonă mai restrânsă. Pe termen mai lung, nu există nicio garanție că Putin va renunța vreodată la dorința sa de a zdrobi națiunea ucraineană, dacă își asigură un cap de pod în estul acestei țări.
Mai mult, liderul rus ar putea avea acum drept obiectiv redus împărțirea de facto a Ucrainei, care ar recompensa disprețul său față de dreptul internațional, printr-o salvare a aparențelor războiului declanșat de el în fața electoratului de acasă.
„Credem că aceasta este o repoziționare, nu o retragere reală, și ar trebui să fim toți pregătiți să asistăm la o ofensivă majoră asupra altor zone din Ucraina”, a precizat Kirby. Deși a spus că grupuri mici de forțe rusești se retrag din zona Kievului, el a adăugat: „Nu suntem pregătiți să numim acest lucru o retragere!”.
Retragere sau regrupare?
Cu toate acestea, Kirby a sugerat că Putin a pierdut deja războiul, pe scară largă, din Ucraina.
„Au vrut Kievul. Nu l-au obținut. Nu au reușit să cucerească și să controleze cu adevărat niciun centru urban major. Nu au cucerit Harkovul. Nu au luat Cernihiv. Nu au luat Mariupol!”, a spus el.
De altfel, acest bilanț al eșecurilor rusești sugerează un alt motiv pentru brusca schimbare diplomatică a Kremlinului: Moscova nu-și mai poate permite să continue asaltul pe un câmp de luptă atât de vast împotriva unei rezistențe ucrainene surprinzător de puternice.
Fără îndoială, zilele următoare vor arăta dacă rușii chiar se retrag din zona Kiev și Cernihov sau doar se regrupează pentru realimentare și înlocuirea unităților afectate de lupte.
Numeroși sceptici în privința intențiilor reale ale Rusiei cred că anunțul de la Istanbul nu este altceva decât o manevră a Moscovei, menită să distragă atenția de la pierderile de pe câmpul de luptă.
„Nu s-a schimbat nimic. Rușii sunt maeștrii minciunii, ai înșelăciunii și ai datului în spectacol!”, susține Arseni Iatseniuk, fost prim-ministru ucrainean, citat de CNN. „Rușii nu mai au oameni, nu mai au muniție și nu au reușit să încercuiască și să cucerească Kievul!”, mai spune el.
O altă posibilă motivație pentru potențiala schimbare strategică a Rusiei este aceea de a încerca din nou să rupă unitatea până acum robustă a Occidentului - unul dintre factorii care au surprins Kremlinul de la începerea invaziei.
Speranța unei deschideri diplomatice din partea Moscovei ar putea determina unele state europene să fie mai puțin predispuse să intensifice sancțiunile care au lovit până acum economia rusă.
Această ipoteză ar putea explica de ce președintele SUA, Joe Biden, s-a grăbit să ia legătura cu liderii Franței, Germaniei, Italiei și Marii Britanii, imediat după încheierea negocierilor de la Istanbul, atunci când au început să circule primele informații despre progresele înregistrate în cadrul tratativelor de încetare a focului.
Un acord rău, mai bun decât războiul
În pofida scepticismului care planează asupra adevăratelor motive ale Rusiei, faptul că discuțiile au avut loc și că, pentru prima dată, au părut să înregistreze unele progrese, este mai mult decât nimic.
Chiar dacă oferă o soluție care nu mulțumește pe nimeni, o rezolvare diplomatică ar salva mii de vieți, având în vedere atacurile violente din momentul de față asupra civililor.
Garanțiile internaționale de securitate pentru Kiev ar permite unora dintre cei 3,9 milioane de refugiați care au fugit din țară să se întoarcă acasă și să încerce să-și reconstruiască viețile de dinainte de război.
John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina, precizează că poziția Kievului pentru o viitoare neutralitate este interesantă, așa cum este orice dovadă că Rusia își limitează agresiunea la estul țării.
„Este încă rău. Dar mai bine decât ce avem astăzi!”, susține Herbst, adăugând că orice indiciu că Rusia a făcut un pas înapoi de la planul anterior al lui Putin de a controla întreaga Ucraină și de a-i schimba guvernul ar putea fi o veste bună și o cale de urmat.