Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Presa germană comentează în termeni critici situaţia din România şi Bulgaria, după prezentarea, la Bruxelles, a raportului Comisiei Europene privind reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.
O sinteză a articolelor din principalele publicaţii, întocmită de Deutsche Welle şi preluată de Mediafax, arată că ambele state care au aderat la 1 ianuarie 2007 sunt considerate, încă, la o distanţă kilometrică de standardele europene.
"Apartenenţa la Uniunea Europeană nu se obţine pe gratis", este titlul din cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung. În text se arată că, de când au fost primite în Uniunea Europeană, eforturile României şi Bulgariei de a impune normele statului de drept s-au redus drastic, distanţa dintre cele două ţări şi standardele europene continuând să rămână "kilometrică". În plus, fondurile europene ar fi cele care stimulează răspândirea corupţiei şi intensificarea luptelor pentru împărţirea acestei "prăzi", o soluţie constând astfel în închiderea progresivă a robinetului financiar de la Bruxelles, comentează publicaţia.
Sub titlul "Bruxellesul ameninţă România cu blocarea fondurilor", Tagesspiegel reţine criticile Comisiei vizând blocarea, de către Parlament, a urmăririi penale împotriva unor politicieni, amintind cazul lui Adrian Năstase.
Potrivit cotidianului Der Standard, cine răsfoieşte raportul prezentat de Comisia Europeană la 12 februarie poate avea impresia că din greşeală consultă un raport din anul 2007 sau 2008, explicând şi de ce se instalează această impresie: carenţe în combaterea corupţiei la cele mai înalte niveluri, un sistem juridic extrem de ineficient, deturnarea fondurilor Uniunii Europene acestea au fost şi sunt concluziile fundamentale la care au ajuns toate analizele de până acum. Publicaţia Wirtschaftsblatt reţine impresia că "rapoartele Comisiei ar oferi mai degrabă o lectură prozaică decât un ajutor în evaluarea dezvoltării celor două ţări".
"VREM SANCŢIUNI!"
Documentul dat publicităţii joi a stârnit reacţii şi în Regatul Ţărilor de Jos. Parlamentarul socialist olandez Harry van Bommel i-a cerut secretarului de stat pentru Afaceri Europene din această ţară, Frans Timmermans, să solicite Uniunii Europene impunerea unor sancţiuni României şi Bulgariei. În 2006, socialiştii olandezi s-au pronunţat împotriva aderării europene a celor două state, considerând că nu îndeplinesc criteriile necesare.
"De atunci reieşea că primirea acestor ţări în UE cu impunerea unor condiţii la aderare nu va acţiona ca un impuls de continuare a reformelor. Este timpul să se suspende cooperarea poliţienească şi judiciară cu cele două ţări. Este o prostie să fim obligaţi să acceptăm deciziile judiciare luate în aceste ţări, când s-a stabilit că statul de drept de aici nu îndeplineşte criteriile minime ale Uniunii Europene", crede Van Bommel.
APRECIERI CONTRADICTORII LA SOFIA
Raportul Comisiei este considerat, de liderii coaliţiei de centru-stânga de la Sofia, drept cel mai optimist şi mai puţin critic. Cu toate acestea, Guvernul condus de Serghei Stanişev se va confrunta în curând cu cea de-a opta moţiune de cenzură, introdusă de opoziţia de dreapta.
Din perspectiva lui Stanişev, raportul recunoaşte eforturile şi realizările Guvernului din ultimele şase luni. Din acest punct de vedere, el reprezintă un semnal încurajator. Aprecierile critice ale Guvernului coincid cu cele ale instituţiilor europene, a spus Stanişev.
Meglena Plugcieva, viceprim-ministrul responsabil pentru relaţiile cu Uniunea Europeană, a declarat că nu sancţiunile Bruxellesului reprezintă motorul reformelor, ci voinţa guvernanţilor.
În concluzie, guvernanţii privesc raportul Comisiei prin ochelari roz, iar mass-media proguvernamentale subliniază că, pentru prima dată după mulţi ani, România este criticată mai mult decât Bulgaria.
Ivan Kostov, ex-premier şi lider al partidului "Democraţi pentru o Bulgaria puternică", este de părere că Guvernul Stanişev promite, dar nu face mai nimic. Au fost adoptate legi ce nu se aplică. Numărul sentinţelor scade. CE aşteaptă un nou Guvern şi o nouă coaliţie orientată nu spre Moscova, crede el.
