Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aflat într-un turneu balcanic, ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat, la Zagreb, că Bucureştiul se vrea o punte între Belgrad şi tandemul UE-NATO, pentru a reînnoi legăturile serios deteriorate după proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo.
Aflat într-un turneu balcanic, ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat, la Zagreb, că Bucureştiul se vrea o punte între Belgrad şi tandemul UE-NATO, pentru a reînnoi legăturile serios deteriorate după proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo.
“România este membru al UE şi al NATO şi poate transmite mesaje adresate de Serbia celor două organizaţii, cât şi statelor membre”, a declarat Cioroianu într-un interviu acordat corespondentului France Presse. În contextul în care Serbia
şi-a retras ambasadorii din capitalele statelor care au recunoscut independenţa proclamată de liderii albanezi din Kosovo la 17 februarie, România vine cu propuneri. “Am putea prezenta părţii sârbe preocupările şi aşteptările partenerilor noştri privind Serbia”, a spus Cioroianu.
SERBIA ARE PRIETENI. Cum România nu a recunoscut independenţa Kosovo, asemenea Spaniei şi Ciprului, la fel de membre UE ca şi noi, care au anunţat deja că nu o vor face, Cioroianu apreciază că “nu suntem singurul prieten al Serbiei din cadrul UE, iar Belgradul nu are motive să se simtă abandonat”. El a calificat dialogul dintre România şi Serbia drept “sincer şi pragmatic”.
Citește pe Antena3.ro
Şeful diplomaţiei române a dat asigurări că în cadrul UE “statele membre au aceeaşi opinie în legătură cu viitorul european al Serbiei” şi a adăugat că “speră că Belgradul va primi cât de curând semnale clare în privinţa unei perspective europene credibile”. France Presse reaminteşte, în acest context, că Belgradul doreşte aderarea la UE, dar actualmente negocierile în acest sens sunt întrerupte. În ceea ce priveşte relaţia cu NATO, Serbia este membră a Parteneriatului pentru Pace, o formulă de cooperare militară propusă de NATO, considerată ca etapă pregătitoare înaintea aderării.
ETAPA SUPERIOARĂ. Cum Bucureştiul se pregăteşte să găzduiască la începutul lunii aprilie summit-ul Alianţei Nord-Atlantice, ministrul Cioroianu s-a pronunţat în Croaţia în favoarea lansării unei invitaţii la aderare pentru Zagreb, Skopje şi Tirana, dar şi pentru “trecerea la o etapă superioară în relaţia NATO cu Serbia, Bosnia şi Muntenegru”. Pentru a clarifica poziţia României în privinţa Kosovo, ministrul român a subliniat că “Bucureştiul nu se opune deciziei de independenţă, ci a unei independenţe proclamate unilateral”. “Opoziţia României faţă de independenţa Kosovo nu trebuie să fie înţeleasă ca o atitudine prosârbă sau antikosovară (albaneză). Este vorba despre o chestiune de principiu, de respectare a dreptului internaţional în vigoare, care impune acordul părţilor în chestiune” într-o astfel de situaţie, a mai spus Cioroianu.
Nici la bulgari nu-i simplu
Ministrul bulgar de Externe, Ivailo Kalfin, şi preşedintele Comisiei de Politică Externă din Parlament, Solomon Passi, au fost implicaţi într-o dispută privind poziţia pe care Bulgaria ar trebui să o adopte în cazul Kosovo, potrivit site-ului Mediapol.bg, citat de Sofia Echo şi preluat de Mediafax. Passi, fost ministru de Externe în fostul Cabinet condus de Simeon de Saxa-Coburg, susţine că Bulgaria ar trebui să recunoască imediat independenţa Kosovo şi să trimită un ambasador la Priştina, potrivit postului Btv. Kalfin a adoptat o poziţie mult mai moderată, declarând că este mult prea devreme ca Bulgaria să desemneze un ambasador în Kosovo şi că un astfel de demers trebuie precedat de altele, precum stabilirea formatului viitoarei misiuni bulgare în noul stat care şi-a declarat independenţa la 17 februarie 2008. Deşi Kalfin a declarat săptămâna trecută că va propune Guvernului să “stabilească relaţii” cu noua republică, Partidul Socialist de guvernământ a decis să amâne decizia de recunoaştere a noii entităţi statale până când Priştina va adopta o nouă Constituţie şi alte legi esenţiale. Passi a declarat că speră să asiste la o “evoluţie a poziţiei Bulgariei în cazul Kosovo” până la sfârşitul lunii.
