Rușilor a început să le placă războiul lui Putin

Agresiunea Rusiei în Ucraina a devenit parte din viața de zi cu zi pentru mulți ruși. Această realitate cotidiană a zădărnicit așteptările Occidentului, care spera că presiunea sancțiunilor internaționale și izolarea tot mai mare a Kremlinului îi vor întoarce în cele din urmă pe ruși împotriva lui Putin. Departe de a protesta, mulți dintre ei se raliază însă acum în spatele liderului de la Moscova.

Regimul Putin folosește cel mai mare conflict din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace pentru a remodela Rusia, recurgând la un naționalism strident, care implică un puternic amestec de nostalgie pentru epoca sovietică și imperială cu o reprimare tot mai intensă a disidenței.

În consecință, Putin se confruntă cu presiuni interne aproape inexistente pentru a pune capăt luptelor, în pofida pierderilor militare masive suferite de armata sa pe câmpul de luptă.

Această situație a devenit o provocare pentru aliații americani și europeni ai Ucrainei, care încearcă să crească costurile Rusiei pentru continuarea unui război intrat acum în al treilea an.

Compromis pentru supraviețuire. Îndoctrinare generală

Noua realitate contrastează puternic cu primele luni de după invazia din 2022, atunci când numeroși ruși au reacționat cu furie, disperare și șoc.

„Când nu există nicio cale de a ieși cu demnitate dintr-o situație, când nu există nicio modalitate de a pleca, dar există nevoia de a câștiga bani și de a-ți crește copiii, atunci este mai ușor să accepți o nouă realitate decât să te împotrivești la nesfârșit.”, afirmă Anna Kuleshova, sociolog la „Social Foresight Group”, care a părăsit Rusia în momentul începerii războiului și trăiește în prezent în Luxemburg.

Războiul s-a infiltrat în toate nivelurile societății rusești. În multe școli, copiii trimit cadouri și scrisori soldaților de pe linia frontului și trebuie să participe la lecții speciale, în care profesorii trâmbițează mesajul Kremlinului, potrivit căruia țara se află în război cu Occidentul în Ucraina și a fost nevoită să acționeze pentru a se apăra.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Emisiunile TV și cele de radio sunt deseori pline de teme de război, prezentându-i pe cei care luptă în Ucraina ca succesori ai generației care a învins Germania nazistă în „Marele Război Patriotic”. Bineînțeles, ele ignoră faptul că, de data aceasta, Rusia este agresorul.

Concomitent, campaniile de recrutare ale armatei oferă prime de semnătură și salarii mari pentru cei care „vor deveni bărbați” și se vor înrola cu contract.

Platon Mamatov, în vârstă de 41 de ani, a semnat un contract în aprilie pentru a se întoarce în Ucraina, după ce a petrecut șase luni pe front, anul trecut, relatează Bloomberg. El susține că oamenii din orașul său natal din Urali, Ekaterinburg, îi oferă deseori sprijin atunci când îl văd în uniformă. Deși nu toată lumea susține invazia, a existat „o raliere a societății” în spatele armatei, a mărturisit el.

„Toată lumea a realizat că acesta este un război care îi privește pe toți. Zonele de frontieră sunt bombardate zilnic, fabricile ard în interiorul Rusiei, dronele zboară, înmormântările și persoanele cu dizabilități se întorc de pe front.”, a mai spus el.

De ce n-au funcționat sancțiunile

Putin și-a declarat intenția de a forma o nouă elită politică și de afaceri, din rândul celor „care și-au dovedit loialitatea față de Rusia” în război, cu puțin timp înainte de a obține un al cincilea mandat, cu un scor record de 87%, la alegerile prezidențiale din martie.

Kremlinul a prezentat alegerile cu final dinainte stabilit, în care puterea nu a avut de înfruntat niciun adversar real, ca fiind o dovadă că publicul susține pe deplin confruntarea lui Putin cu Occidentul.

Sancțiunile nu au reușit „să creeze suficient disconfort economic la nivel personal, pentru a le arăta rușilor legătura dintre războaiele pe care le lansează și erodarea propriei lor bunăstări.”, este de părere Maria Snegovaia, cercetător principal în cadrul „Programului Europa, Rusia și Eurasia”, de la „Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale” cu sediul la Washington. Impactul asupra nivelului de trai al rușilor este „prea mic pentru a schimba radical starea de spirit a publicului”, a mai precizat ea pentru Bloomberg.

Într-adevăr, pe măsură ce Rusia s-a adaptat la sancțiunile fără precedent care nu au reușit să îi prăbușească economia, mulți ruși au găsit un avantaj financiar în război.

Penuria tot mai mare de forță de muncă, exacerbată de cererea de recruți din partea armatei, a contribuit la creșterea în spirală a presiunilor salariale, deoarece întreprinderile măresc salariile pentru a păstra personalul sau pentru a ocupa posturile vacante.

Economia de război a Rusiei crește puternic deocamdată, deoarece guvernul investește bani în industria de apărare și încearcă să protejeze întreprinderile naționale de impactul sancțiunilor. Kremlinul continuă să adune venituri din vânzările de petrol și gaze, orientându-se către țări precum India și China, după ce Europa a renunțat la resursele energetice rusești.

„Indicatorii percepției publice în privința situației socio-economice sunt la nivelul anului 2008, vârful stabilității lui Putin.”, afirmă Denis Volkov, directorul institutului independent de sondaje „Levada Center”, referindu-se la boom-ul consumului determinat de energie din timpul primelor două mandate ale președintelui. „Statul cheltuiește resurse uriașe pentru a crea sentimentul că totul este în ordine și că trăim ca de obicei.”, adaugă el.

Cu toate acestea, Rusia epuizează rezervele din fondul său de avuție națională pentru a susține cheltuielile de stat în creștere, în timp ce inflația este de aproape două ori mai mare decât ținta de 4%, stabilită de Banca Centrală. Banca Rusiei a majorat rata dobânzii cheie la 16%, iar guvernul a impus controale de capital pentru a reduce presiunea asupra rublei.

„Războiul, un loc de muncă”

Sondajele arată că sprijinul public pentru Putin rămâne ridicat, 87% dintre respondenți aprobând conducerea sa și 76% susținând armata rusă în Ucraina, într-un studiu realizat în martie, mai arată Volkov.

Deși ordinul lui Putin din septembrie 2022 de a mobiliza 300.000 de rezerviști a fost „un șoc puternic", care a declanșat cea mai puternică creștere bruscă a îngrijorării publice în 30 de ani de sondaje, sentimentul general a revenit la normal, atunci când autoritățile au dat asigurări că o astfel de decizie nu se va mai repeta, a adăugat el.

„A fost ca un trăsnet apărut din senin! Am plâns și am cerut ajutorul prietenilor pentru a-l scoate pe soțul meu din această mașină de tocat carne!”, a mărturisit pentru Bloomberg Marina, o rusoaică de 37 de ani, al cărei soț, Alexander, s-a numărat printre cei chemați la arme. Acum, „ne-am decis că războiul este și un loc de muncă”, a adăugat ea.

Cuplul a obținut un credit ipotecar subvenționat pentru a cumpăra un apartament în Moscova, iar copiii lor beneficiază de privilegii la universitate, precum și de o tabără de vară, deoarece Alexander se află pe front, a precizat Marina, care nu a dorit să-și dezvăluie numele de familie din rațiuni legate de siguranță.

„Înainte, doar banii erau cei care decideau totul” în Rusia, a mai spus ea. „Acum, nu mai merge doar așa.”, a adăugat femeia.

Reînvierea delațiunilor

Începutul războiului și mobilizarea au declanșat un exod de sute de mii de ruși. Acest lucru a creat sentimentul că toți acești oameni „deștepți” au plecat în cele din urmă, iar „oamenii adevărați”, cum ar fi muncitorii calificați din fabrici, ar putea obține oportunități de avansare, remarcă sociologul Anna Kuleshova, de la „Social Foresight Group”.

Fără îndoială, cea mai dură represiune a Kremlinului din ultimele decenii, chiar și împotriva criticilor ușoare, i-a făcut pe rușii care se opun războiului să tacă în cea mai mare parte.

Statul a reținut personalități din rândurile activiștilor pentru drepturile omului, jurnaliștilor și oamenilor de cultură, aruncând însă în spatele gratiilor și oameni obișnuiți pentru postări pe rețelele de socializare, în temeiul unei legi privind „știrile false”, care consideră criticarea războiului o infracțiune.

De altfel, războiul a reînviat o veche practică din epoca sovietică, prin care oamenii își denunțau vecinii, profesorii și colegii de serviciu pentru presupusa lipsă de patriotism. Ei scriau denunțuri către autorități, prin care solicitau anchete penale.

Paranoia se răspândește chiar și în rândul elitei rusești. Mulți oameni se tem să nu fie acuzați de lipsă de loialitate și urmăriți penal, dacă spun ceva negativ despre război și consecințele invaziei militare din Ucraina.

Potrivit datelor Curții Supreme din Rusia, 39 de persoane au fost condamnate pentru trădare în 2023, cel mai mare număr din ultimii nouă ani, în timp ce alte 730 au fost găsite vinovate de „terorism”, acuzație a cărei definiție a fost extinsă pentru a eticheta astfel și grupurile de opoziție prodemocrație, cum ar fi rețeaua de activiști a lui Alexei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Putin, ucis, după toate aparențele, în închisoare.

Numărul persoanelor catalogate drept „agenți străini” de către Ministerul Justiției a crescut de la începutul invaziei, expunându-le astfel la amenințarea de a fi urmărite penal.

Represiunea a avut un efect de estompare rapidă a dorinței rușilor de a protesta. În 2023, Curtea Supremă a primit doar 2.000 de apeluri care criticau interdicțiile oficiale privind mitingurile și reuniunile în masă, față de 22.000 în anul precedent și 19.000 în 2021.

Moartea lui Navalnîi într-o închisoare din Arctica, în februarie, a accentuat sentimentul de disperare. Deși mii de oameni au sfidat Kremlinul pentru a-și prezenta ultimele omagii la înmormântarea sa, la Moscova, nu a existat nicio încercare de organizare a unor noi proteste la adresa lui Putin și a războiului.

Sprijinul în rândul rușilor de rând pentru discuțiile de pace tinde să crească doar atunci când armata înregistrează răsturnări de situație pe câmpul de luptă din Ucraina, afirmă Maria Snegovaia, de la „Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale”. Chiar și atunci când susțin negocierile, mulți insistă să păstreze teritoriile pe care trupele rusești le ocupă acum în Ucraina și pe care Putin le-a declarat parte a Rusiei „pentru totdeauna”.

Mamatov, fost strateg politic, a declarat că strânge bani de la ruși prin intermediul unui canal „Telegram” pentru a cumpăra articole precum drone, veste antiglonț și medicamente pentru trupele de pe front.

Donațiile cresc în fiecare lună, a spus el, deoarece oamenii înțeleg că acesta este „războiul nostru comun”.