Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Măsurile restrictive – sancţiunile – pe care Uniunea Europeană le foloseşte pentru a atrage atenţia statelor asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului şi ale principiilor democratice, trebuie folosite cu inteligenţă. Aceasta este esenţa mesajului transmis la Bruxelles, în cadrul Comisiei de Dezvoltare a Parlamentului European, de către europarlamentarul român Corina Creţu, shadow raportor pentru raportul privind "Evaluarea sancţiunilor UE în cadrul acţiunilor şi politicilor UE în domeniul drepturilor omului”.
Măsurile restrictive – sancţiunile – pe care Uniunea Europeană le foloseşte pentru a atrage atenţia statelor asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului şi ale principiilor democratice, trebuie folosite cu inteligenţă. Aceasta este esenţa mesajului transmis la Bruxelles, în cadrul Comisiei de Dezvoltare a Parlamentului European, de către europarlamentarul român Corina Creţu, shadow raportor pentru raportul privind "Evaluarea sancţiunilor UE în cadrul acţiunilor şi politicilor UE în domeniul drepturilor omului”. De unde preocuparea pentru o astfel de temă? "Una este cînd sînt sancţionaţi indivizi sau entităţi restrînse, alta este cînd sancţiunile afectează o ţară întreagă. Cred că este un raport important, care, în opinia mea, ar trebui să sublinieze clar faptul că UE trebuie să folosească acest instrument al sancţiunilor cu multă atenţie şi grijă”, a declarat Corin Creţu. Pentru a-şi susţine ideea, Corina Creţu a explicat faptul că, din păcate, cele mai multe măsuri privesc restricţionarea comerţului, ceee ce atinge mult mai puternic populaţia ce deja suferă din cauza proastei guvernări sau a unui regim abuziv, decît atinge pe cei care sunt într-adevăr responsabili pentru aceste nereguli ce sunt la originea sancţiunilor. "Mă gîndesc de pildă la cît de tare a fost afectată populaţia Serbiei de sancţiunile repetate ale comunităţii internaţionale. Pierderile economice au fost enorme şi este evident că în general ţările fostei Iugoslavii au fost direct afectate în procesul lor de modernizare şi dezvoltare. De asemenea, aproape 50 de ani de embargo împotriva Cubei nu au reuşit să schimbe regimul cum va reuşi - sper - s-o faca decizia lui Raùl Castro de a permite cubanezilor să-şi cumpere computere şi să se conecteze la Internet. Singurul rezultat vizibil şi durabil al embargoului a fost sărăcirea generală a poporului cubanez, ceea ce înseamnă practic că aceiaşi nevinovaţi au fost pedepsiţi de două ori”, a spus Corina Creţu. Care a ţinut să adauge că nu crede că importanţa sancţiunilor trebuie subestimată. Din contră, acestea sunt un semnal prin care se subliniază faptul că violările drepturilor omului nu pot fi tolerate şi că se impun măsuri urgente pentru apărarea acestor drepturi. "Însă aceste sancţiuni pot consta în alternative ce vizează direct vinovatul, adică guvernele în cauză. Spre exemplu, îngheţarea fondurilor ce se află în ţări străine şi care aparţin anumitori şefi de state ale unor regimuri abuzive”, este de părere Corina Creţu. "Sancţiunile sînt necesare atunci cînd reprezintă o reacţie rapidă la incidente concrete: masacre, lovituri de stat, după cum cred că ele trebuie însoţite de o colaborare constantă cu toate elementele societăţii cum sînt mişcările civice, ce pot sprijini şi face presiuni pentru ca schimbările necesare să aibă loc. Deci, propunerea noastră este aceea de a avea permanent în vedere alternativele: posibilitatea ca Guvernele care încalca drepturile omului sa fie penalizate fără a fi afectata populaţia în ansamblul său. Cred că sancţiunile care nu pot să nu afecteze viaţa oamenilor trebuie să constituie doar o ultimă alternativă, abia dupa ce alt gen de presiuni sau măsuri s-au dovedit a fi ineficiente”, a conchis Corina Creţu.
