La 100 de ani de la cucerirea independentei fata de Imperiul Otoman, locuitorii insulei grecesti Icaria, din Marea Egee, nu prea au timp de sarbatorit, caci sunt macinati de ganduri secesioniste. Ei viseaza acum cu ochii deschisi la posibilitatea desprinderii de Grecia-mama, tara cu probleme si chiar alipirea la un alt stat. Multi dintre cei 9.000 de locuitori ai insulei se simt ignorati de politicienii de la Atena, care se concentreaza acum pe mijloacele care sa scoata tara din marasmul economic in care se afla, relateaza publicatia germana Der Spiegel.
O idee nastrusnica
Povestea insulei a fost data publicitatii pe site-ul cotidianului italian Libero, articol in care era citat un locuitor al insulei, care a dorit sa-si pastreze anonimatul si care afirma ca "Guvernul de la Atena i-a uitat pe locuitorii insulei de ani". "Daca Atena n-are de gand sa dea insulei un spital sau sa refaca drumurile, am putea decide sa ne rupem de Atena", declara acesta. Nu doar ca localnicii iau serios in calcul secesiunea, dar o alta idee nastrusnica le-a venit intre timp: sa devina insula altui stat.
Bineinteles ca autoritatile s-au si grabit sa respinga ideea care a stat la baza articolului din ziarul italian, catalogand-o drept un "mit".
Cu toate astea, mare parte dintre cei 9.000 de localnici ar lua in serios o noua proclamare a independentei. Icaria si-a dobandit independenta la 17 iulie 1912, dupa indepartarea otomanilor, in razboiul italo-turc. Dupa cinci luni, a devenit parte a Greciei prin semnarea unui acord care a legat-o de continent in ultimii 100 de ani.
Nu cu turcii, asta e clar
"Ar fi foarte dificil sa ramanem independenti, dar am putea sa cerem sa fim anexati unui alt stat - in mod cert nu Turcia, dar poate Austria", au mai spus icarienii intervievati de presa italiana taman cu ocazia celebrarii implinirii a 100 de ani de independenta fata de Turcia.
Tinand cont de istoria Icariei, ideea alipirii la Austria nu este atat de fantezista cum ar putea parea la prima vedere. Chiar daca insula se afla la numai 60 de kilometri distanta de coasta turca, animozitatile istoriei nu se pot da uitarii.
Complicatii constitutionale
Daca oamenii de pe insula ar vrea, cu adevarat, sa nu mai fie teritoriu grecesc, ci austriac, Viena ar trebui sa isi modifice Constitutia, potrivit unui expert in drept international de la Unviersitatea din Linz, citat de cotidianul Heute. De asemenea, daca ar face o astfel de "anexare pasnica", Austria ar urma sa preia si partea care ii revine Icariei din datoria Greciei, adica aproximativ 250 de milioane de euro. Conform unui sondaj online realizat de jurnalistii austrieci de la site-ul GMW Österreich, cel putin cativa dintre austrieci nu par a se opune ideii. Sigur, rezultatele nu sunt unele tocmai stiintifice, dar cifrele arata astfel: intrebati daca Austria ar trebui sa accepte insula, 84% dintre cei 3.026 de votanti au ales raspunsul "De ce nu? Dupa aia o sa ne bucuram si noi de mare", restul raspunzand "Cred ca este o idee absolut nebuna".
"Amestec de mituri si zvonuri"
Cu toate acestea, Der Spiegel avertizeaza ca planurile secesioniste ar putea sa nu fie mai mult decat un amestec de mituri si zvonuri. Nici primarul insulei, nici vreun alt purtator de cuvant din partea autoritatilor nu a fost citat in articolul din Libero, articolul din publicatia italiana bazandu-se doar pe opiniile unora dintre rezidentii Icariei.
Icaria, insula care poarta numele lui Icar, fiul lui Daedalus, din "Metamorfozele" lui Ovidiu, a facut parte, incepand cu secolul al XVI-lea, din Imperiul Otoman. Si-a proclamat independenta in 17 iulie 1912, insa, dupa numai cinci luni, a semnat o intelegere de anexare cu Grecia. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a fost ocupata de italieni si de nemti. Icaria mai este numita si "Insula rosie", deoarece aici au fost exilati comunistii dupa razboiul civil grec.
Grecia inregistreaza al cincilea an consecutiv de recesiune, inceputa prin criza bancara din 2008 si agravata din 2010, anul declansarii crizei datoriei, care a obligat Atena sa recurga la imprumuturi internationale acordate de UE, BCE si FMI. Noul guvern de coalitie, condus de conservatorul Antonis Samaras, s-a angajat sa continue reformele prevazute in planul de asanare a economiei dictat de UE si FMI, cerand, in acelasi timp, schimbari care sa favorizeze cresterea.
Tot Der Spiegel este cel care trage semnalul de alarma, intr-un articol separat, in privinta viitorului acestei tari, afirmand ca Fondul Monetar International ia in considerare oprirea sprijinului acordat Atenei. Grecia ar putea intra astfel in incapacitate de plata in luna septembrie, deoarece oficialii FMI nu mai au rabdare sa astepte implementarea reformelor in statul elen. "Oficiali de rang inalt ai FMI au informat Uniunea Europeana ca FMI nu mai este dispus sa ajute Grecia", se arata in raportul din Der Spiegel.
FMI cere in continuare Greciei sa-si reduca datoria la 120% din PIB pana in 2020 pentru ca datoria sa devina sustenabila pe termen mediu, dar oficialii de la Washington sunt foarte pesimisti privind capacitatea Atenei de a indeplini acest obiectiv. (deak.istvan@jurnalul.ro)