Preşedintele sârb Boris Tadici a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri legislative la data de 11 mai, ca urmare a crizei guvernamentale provocate de independenţa Kosovo şi de divergenţele între politicienii naţionalişti şi cei proeuropeni.
Preşedintele sârb Boris Tadici a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri legislative la data de 11 mai, ca urmare a crizei guvernamentale provocate de independenţa Kosovo şi de divergenţele între politicienii naţionalişti şi cei proeuropeni.
Potrivit Constituţiei, “am decis să dizolv Parlamentul şi să convoc alegeri legislative la data de 11 mai”, a anunţat ieri preşedintele sârb, proeuropeanul Boris Tadici, care a semnat decretul de dizolvare a legislativului de la Belgrad. Dizolvarea Parlamentului intervine după demisia, la sfârşitul săptămânii trecute, a şefului guvernului, naţionalistul Vojislav Koştuniţa. El a rupt alianţa cu democraţii proeuropeni ai lui Tadici, invocând “profunde deosebiri de vedere ale celor două formaţiuni, în ceea ce priveşte independenţa provinciei sârbe Kosovo şi apropierea Serbiei de Uniunea Europeană”.
ACUZAŢII INDIRECTE. Premierul demisionar şi-a acuzat indirect partenerii de coaliţie că au renunţat să mai apere suveranitatea Serbiei în Kosovo în favoarea apropierii de ţările occidentale, care au recunoscut, cele mai multe dintre ele, sau sunt gata să recunoască, independenţa regiunii, declarată unilateral de către albanezii majoritari. Koştuniţa consideră că UE şi Statele Unite sunt principalii responsabili de hotărârea kosovarilor de a se declara independenţi şi a condiţionat relaţiile Belgradului cu UE de anularea acestei decizii. În schimb, preşedintele proeuropean Tadici a menţinut aproape mereu un ton mai moderat, dar întotdeauna pe placul europenilor. Ieri, după ce a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, care a deschis calea alegerilor anticipate, a declarat că “alegerile constituie o cale democratică ce le va permite cetăţenilor să spună cum ar trebui să se dezvolte Serbia”.
Cursă strânsă
Scrutinul din luna mai va fi cel mai important pentru Serbia de la căderea regimului fostului preşedinte Slobodan Miloşevici. Alegerile se anunţă ca fiind o cursă foarte strânsă între Partidul Democratic şi naţionaliştii Partidului Radical (SRS), cărora nu le-a fost pe plac susţinerea Occidentului, acordată independenţei Kosovo, comentează AFP. Naţionaliştii vor bate monedă pe această stare de fapt, în campania lor pentru alegerile anticipate din luna mai, nefiindu-le greu în actualul context, să găsească adepţi.
sanziana.stancu@jurnalul.ro