Stanele de piatră ale lui Lenin, pe banii poporului

MONUMENTE ● Chişinăul investeşte în relicve sovietice
Guvernul de la Chişinău a decis includerea a cinci monumente, reprezentînd perioada sovietică, în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

MONUMENTE ● Chişinăul investeşte în relicve sovietice
Guvernul de la Chişinău a decis includerea a cinci monumente, reprezentînd perioada sovietică, în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

Executivul comunist de la Chişinău consideră cele cinci monumente "de importanţă naţională şi locală". Acestea sîntt monumentul celui pe care autorităţile moldovene îl numesc "erou al revoluţiei din 1917" Grigorii Ivanovici Kotovski, al altui "erou", Serghei Lazo, monumentul luptătorilor pentru puterea sovietică, cel al eroilor komsomolişti şi monumentul eliberatorilor de sub ocupaţia fascistă. Toate cinci sînt amplasate chiar în centrul Chişinăului. Printre acestea se numără şi monumentul lui Grigorii Kotovski din centrul Chişinăului, despre care istoria scrie că ar fi fost "un bandit transformat de puterea sovietică în legendă revoluţionară".

VALORI ARTISTICE. Potrivit Ministerului moldovean al Culturii, acestea "sînt monumente consacrate unor personalităţi şi evenimente marcante ale istoriei Moldovei din prima jumătate a sec. XX". În plus, explică Ministerul Culturii, aceste monumente "au fost edificate de sculptori cunoscuţi şi sînt de o importantă valoare artistică".

Puţini dintre tinerii din Republica Moldova mai ştiu cine a fost, de exemplu, Grigorii Kotovski. Pînă în 1989, copiii din Basarabia învăţau la şcoală despre faptele de eroism ale lui Kotovski din perioada revoluţiei bolşevice, evitîndu-se orice cuvînt legat de faptele lui de banditism. "Eroul" Kotovski era cîntat şi elogiat pe toate canalele. Adevărul a ieşit la suprafaţă după 1990, cînd istoria a scris pentru prima dată că "după război, în 1918, Lenin a emis un ordin prin care toţi ţăranii din guberniile alăturate Moscovei erau obligaţi să doneze tot grîul capitalei, care era înfometată, sărăcită şi în haos. Unul din emisarii trimişi în guberniile vecine a fost Kotovski, care primise ordin să împuşte toţi ţăranii de la mic la mare, dacă vreunul din ei se opune să dea grîul Revoluţiei".

LA CERNOBÎL. Întîmplarea a făcut ca decizia Guvernului de la Chişinău de a includere cele cinci monumente în lista bunurilor ocrotite de stat să apară concomitent cu declaraţia ministrului ucrainean al Culturii, Vasili Vovkun, potrivit căreia "monumentele din perioada sovietică ce urmează să fie demolate ar trebui duse la Cernobîl, locul celui mai mare dezastru nuclear din lume petrecut în 1986". Demolarea monumentelor din perioada sovietică a fost ordonată de preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko în cadrul manifestărilor de comemorare a foametei ucrainene din 1932-1933, administraţia prezidenţială de la Kiev avînd în vizor peste 20.000 de monumente.

ŞTEFAN CEL MARE. De asemenea, Guvernul de la Chişinău a decis şi edificarea a două monumente ale domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt în două localităţi din Republica Moldova. Cu această ocazie, ministrul Culturii, Artur Cozma, a declarat presei că Ştefan cel Mare a fost "domnitorul moldovenilor".