Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La șase săptămâni de la instalarea sa la Casa Albă, Joe Biden pare foarte aproape să arunce America înapoi, pe termen nedefinit, în războaiele fără sfârșit din Orientul Mijlociu, declanșate cu două decenii în urmă de loviturile teroriste executate de militanții lui Osama bin Laden asupra Turnurilor Gemene din New York și a clădirii Pentagonului din Arlington. Multe dintre conflicte au înghițit periculos și fără sens banii contribuabililor americani, provocând drame umanitare și aducându-i pe inamicii SUA în spațiile eliberate de US Army.
Săptămâna trecută, în prima acțiune militară inițiată de administrația Biden, Departamentul Apărării a trimis două avioane de luptă americane F-15 să lovească ținte ale Hezbollah, milițiile susținute de Iran, la granița estică a Siriei cu Irakul. Raidurile s-au dorit a fi un răspuns la un atac cu rachete asupra unei baze a SUA din Irbil, capitala Kurdistanului irakian, în urma căruia un contractor și-a pierdut viața, iar un soldat american a fost rănit. „Suntem încrezători că ținta era utilizată de aceeași miliție șiită care a declanșat loviturile asupra noastră”, a declarat secretarul Apărării, Lloyd Austin, la scurt timp după atacul american. Cu toate acestea, senatorii democrați Tim Kaine și Chris Murphy au sărit imediat la gâtul fostului candidat la președinție al partidului lor, dorind să știe cine i-a acordat lui Joe Biden autoritatea de a lansa atacuri în Siria, în condițiile în care nu a existat și nu există un pericol iminent la adresa trupelor americane staționate acolo. Mai mult, cu câteva zile înaintea raidului american, Hezbollah dezmințise categoric, printr-un comunicat, orice implicare a sa în atacul de la Irbil, iar ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, aflat în momentul respectiv într-o vizită oficială la Bagdad, le-a cerut irakienilor să demareze o anchetă serioasă pentru a afla cine se află, de fapt, în spatele acțiunilor militare lansate contra obiectivelor SUA de pe teritoriul Irakului. La rândul său, șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, a afirmat că forțele ruse au fost notificate de către americani cu doar cinci minute înaintea atacului asupra Hezbollah că avioanele de luptă ale SUA se îndreaptă spre țintă. Toate aceste poziții au creat în cercuri politice de la Washington un curent de opinie potrivit căruia atacurile din ultima vreme asupra bazelor și trupelor americane din Irak încearcă să provoace un conflict imediat între America și, de cealaltă parte, Iran și aliații săi din Siria și Irak. Și, după toate aparențele, reușesc acest lucru.
Cu ochii pe Iran
La începutul președinției, Biden a anunțat că va reveni asupra deciziei predecesorului său, Donald Trump, de a scoate în mod unilateral SUA din Tratatul nuclear internațional cu Iranul, semnat de administrația Obama în 2015. Mai mult, Trump a impus sancțiuni grele Teheranului, pentru a-i obliga pe liderii iranieni să renegocieze un alt acord. Până acum, însă, Biden a lăsat în coadă de pește această chestiune. El nu a spus încă dacă acceptă reîntoarcerea la tratatul negociat cu șase ani în urmă cu Iranul de către SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, China și Rusia sau dacă forma actuală a tratatului nu este pe placul administrației sale. În această ultimă variantă, s-ar pune problema cum își propune noul șef al Casei Albe să aducă Iranul la masa negocierilor și să-i determine pe liderii de la Teheran să accepte o înțelegere mult mai restrictivă pentru ei. În momentul de față, se pare că singurul argument forte pe care americanii îl au în fața iranienilor pentru o eventuală renegociere sunt tocmai sancțiunile impuse de Trump. Dacă Biden ridică aceste sancțiuni, revenind astfel la termenii acordului din 2015, el renunță implicit la avantajul deținut pentru obținerea unei noi înțelegeri, care să acopere, suplimentar față de textul actual, problema dezvoltării programului iranian de rachete, precum și chestiunea ajutorului acordat de Teheran milițiilor șiite din Siria, Irak, Liban și Yemen. Pe de altă parte, dacă Biden refuză ridicarea sancțiunilor impuse de Trump, este foarte probabil ca Iranul să-și revigoreze programul nuclear și să-și aleagă anul acesta o conducere dură, care să promoveze o politică extrem de ostilă față de Washington, atacând mult mai intens interesele SUA pentru a forța retragerea americanilor din regiune. De altfel, din perspectiva apropiatelor alegeri și a retoricii antiamericane, forțele extremiste iraniene ar avea în acest moment tot interesul să provoace un nou conflict militar în zonă, în care să atragă US Army și pe comandantul său suprem.
Afganistan - lupta cu morile de vânt
Nici în Afganistan lucrurile nu sunt mai clare. Conform înțelegerii de pace negociate cu talibanii în 2020, toate trupele americane ar urma să părăsească țara până la 1 mai, anul acesta. De la încheierea acordului, niciun soldat american nu și-a mai pierdut viața în luptă, în ultimul an. Dacă SUA anunță, așa cum precizează surse mass-media de peste Ocean, că această retragere nu va mai avea loc până la data convenită inițial, este foarte probabil ca talibanii, care controlează aproape jumătate de țară, să-i ia din nou la țintă pe militarii americani rămași în Afganistan. În acest caz, Biden ar fi confruntat cu o mare dilemă – să părăsească imediat Afganistanul sub focul talibanilor sau să trimită noi trupe pentru a le proteja pe cele rămase.
Dezastru pe linie
Întins pe două decenii, războiul din Afganistan, cel mai lung din istoria SUA, a costat până acum mai mult de 2 trilioane de dolari și viețile a peste 2.400 de americani. Astăzi, inamicii talibani, alungați inițial în 2001, par mai aproape ca niciodată să preia din nou puterea. Irakul, unde SUA l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein, e dominat acum de milițiile șiite proiraniene, iar conflictele din Siria și Yemen au provocat cele mai mari dezastre umanitare din secolul 21. Și în Libia, acolo unde americanii au contribuit la schimbarea puterii, Turcia și Rusia luptă acum pentru preluarea controlului. Până acum, Biden a dat semne că planurile lui Trump de a trimite acasă trupele din Orientul Mijlociu vor fi oprite, iar americanii încep să se întrebe dacă nu cumva fostul lor președinte avea dreptate.
Citește pe Antena3.ro
„Orice altceva, în afara unei retrageri totale, înseamnă că Afganistanul devine războiul președintelui Biden. El va trebui să-și asume responsabilitatea consecințelor îngrozitoare, predictibile ale continuării unui război ce nu poate fi câștigat!”
William Ruger, veteran de război și nominalizarea lui Trump pentru postul de ambasador în Afganistan
