Arborarea steagului secuiesc pe frontispiciul Parlamentului Ungariei nu a fost singura temă importantă pe ordinea de zi a şedinţei Forumului Parlamentarilor Maghiari din Bazinul Carpatic, care a avut loc vinerea trecută la Budapesta. În şedinţa cu uşile închise, condusă de preşedintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, s-a discutat şi despre posibilitatea de a stopa emigrarea maghiarilor din România. O iniţiativă care a creat mari controverse a fost cea a fostului preşedinte al Partidului Civic Maghiar din România, Szasz Jeno, actual director al Oficiului pentru Strategie Naţională din cadrul Guvernului ungar, instituţie creată în 2012 de însuşi premierul Orban Viktor. Szasz Jeno propune o „ademenire controlată” a maghiarilor din toate colţurile României. „Trebuie să ne pese de fiecare etnic maghiar. Trebuie să îi căutăm pe aceştia, să ştim unde trăiesc, iar apoi să avem grijă de ei. Asta înseamnă politica paşilor mărunţi. Cred că putem să îi ademenim pe maghiarii de dincolo de Carpaţi, în special pe cei din Bucureşti sau Valea Jiului. Nu îi vizăm pe aceia care au o misiune oficială în diaspora din România. Dacă mă gândesc la un taximetrist maghiar din Galaţi, nu sunt convins că el ar trebui să îşi crească copiii la Galaţi”, a declarat Szasz, pentru portalul maszol.ro, fără să facă referire asupra metodelor de ademenire care urmează să fie folosite.
Fostul lider PCM a adăugat că aceşti oameni trebuie atraşi spre Ţinutul Secuiesc. „Crearea unor colegii pentru aceşti oameni care trăiesc în diaspora ar trebui realizate în Ţinutul Secuiesc. Dacă tinerii născuţi în diaspora din România ar socializa în Ţinutul Secuiesc, atunci nu ar mai emigra în Ungaria sau în Vest, ci ar fi asimilaţi şi ar întări această regiune oricum puternic afectată demografic. Nu susţin scindarea comunităţilor maghiare din Ardeal, ci căutarea unor soluţii împotriva asimilării”, a declarat Szasz.
UDMR respinge propunerea lui Szasz Jeno. „M-a revoltat discuţia despre evacuarea controlată şi am părăsit şedinţa. M-am întors doar ca să le reamintesc că acum 60 de ani, Republica Federală Germană a luat o decizie similară, iar astăzi mai avem doar 2-3 nemţi în satele săseşti, în timp ce lăcaşurile lor de cult au ajuns în mâinile Bisericii Ortodoxe. Noi în schimb ne-am restaurat bisericile şi am construit altele noi. Nu suntem dispuşi să acceptăm o migrare controlată. Nu vrem să avem soarta saşilor, în condiţiile în care Germania nu a reuşit să îşi rezolve problemele demografice prin relocarea lor”, a declarat parlamentarul UDMR, Marton Arpad, pentru sursa citată.
Propunerea lui Szasz se bucură de susţinerea Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT). „Nu aş folosi termenul de evacuare a comunităţilor maghiare din diaspora. Dacă aceste comunităţi se vor pune de acord că în actualele condiţii nu pot să îşi păstreze identitatea şi pe cea a urmaşilor lor, atunci trebuie să îi ajutăm să îşi găsească fericirea într-o zonă maghiară majoritară”, a declarat vicepreşedintele PPMT, Gergely Balazs. „În ultimii 22 de ani elita formatorilor de opinie a evitat subiectul şi a ales drumul unei politici falimentare. Nu trebuie să evitam subiectul migrării maghiarilor care trăiesc în diaspora. Ea ar trebui supusă unei dezbateri publice. Zeci de comunităţi se confruntă de ani de zile cu supravieţuirea”, a mai adăugat acesta. „Trebuie să consemnăm acele teritorii din Ardeal unde comunitatea simte că se mai poate construi o viaţă maghiară, iar cei din diaspora trebuie îndemnaţi să se mute în acele locuri. Ungaria trebuie să sprijine economic aceste teritorii”, a subliniat profesorul în teologie, Tokes Istvan, tatăl pastorului Tokes Laszlo.