Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O ploaie care a cazut recent in capitala Funafuti a aprins sperantele tuvalezilor, insa n-a fost sa fie: pelicula de umezeala s-a topit repede, iar seceta care a inceput in noiembrie, anul trecut, continua.
Tuvalu a declarat starea de necesitate la sfarsitul lunii trecute, cand rezervele de apa ale micutului stat s-au epuizat. Noua Zeelanda si Australia au trimis avioane pline cu apa potabila pentru a se evita un dezastru in statul format din noua insule de corali.
Meteorologii locali spun ca seceta va continua pana anul viitor, in ianuarie. Seceta este atribuita curentului La Niña, responsabil cu fenomene meteorologice dezastruoase in Pacific. Insa ceea ce pune in pericol insasi existenta statului Tuvalu este incalzirea globala.
Tuvalu este format din cinci insule de corali si patru atoli, avand o suprafata totala de 26 de kilometri patrati. Latimea maxima a insulelor este de 400 de metri, insa adevarata problema este inaltimea. Cel mai inalt punct din Tuvalu este de aproape 4 metri deasupra suprafetei marii. Media este de un metru deasupra suprafetei marii, ceea ce inseamna ca daca nivelul oceanului continua sa cresca, statul va fi inghitit in buna masura de ape.
Deja panza freatica a statului din mijlocul Pacificului a fost infiltrata de apele oceanului, aflate in crestere din cauza topirii ghetarilor. In Tuvalu nu exista rauri cu apa dulce, singura apa potabila provenind din panza freatica. Deja, campurile odata verzi ale insulelor incep sa se transforme in desert. Un alt dezastru ecologic care s-a abatut asupra statului insular este infrastructura.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, armata SUA a construit o pista de avion in Funafuti. Pista, mult prea mare in raport cu latimea insulei, a fost construita cu materiale locale, ceea ce a insemnat o serie de excavatii in atolul tuvalez. Panza freatica de dedesupt a ramas compromisa pana in ziua de azi, amestecandu-se cu apa sarata a oceanului.
O alta calamitate a venit in 2002, cand autoritile s-au decis sa asfalteze o buna parte a tarii, pentru a fi asigurat iluminatul stradal. Sistemul de drenaj al apelor pluviale nu a fost insa unul de calitate, lipsind cu desavarsire pe alocuri. Astfel, pretioasa apa de ploaie, care ar fi alimentat panza freatica, s-a pierdut.
Pericolul reprezentat acum de cresterea nivelului oceanului, din cauza incalzirii globale, este o tema arazatoare in micul stat din mijlocul Pacificului. Inclalzirea globala este o materie care se preda in scoala inca din ciclul primar.
"Unii elevi sunt fericiti, gandindu-se ca daca Tuvalu dispare se vor muta in alte tari mai dezvoltate. Altii sunt tristi, pentru ca si-ar pierde identitatea, cultura, casa", povesteste profesoarul Fanoiga Falasa. O opinie larg raspandita este ca de vina pentru posibila disparitie a statului Tuvalu sunt tarile bogate ale lumii, care au provocat incalzirea globala.
"Tarile mari au contribuit la incalzirea globala. Dar de suferit, suferim noi, o tara atat de mica", spune Fanoiga Falasa. "Ar fi foarte trist daca ar trebui sa ne parasim tara. Stramosii nostri sunt ingropati aici. Am pierde tot".
Un fost premier al statului Tuvalu, Saufatu Sapo'aga, a comparat incalzirea globala cu o forma de terorism "inceata si insidioasa".
De altfel, guvernul din Tuvalu a lansat numeroase apeluri catre tarile industrializate pentru reducerea emisiilor de carbon, cerand totodata compensatii pentru efectele pe care statul insular le resimte.
"Credem ca aceasta criza este cauzata de incalzirea globala", spune Pusinelli Laafai, presedintele comitetului pentru situatii de urgenta din Tuvalu. "Consideram ca tarile puternic industrializate au obligatia de a ne ajuta, daca nu chiar de a repara toate stricaciunile provocate. Noi suportam efectele actiunilor lor", a mai spus acesta.
Spitalul tarii s-a confruntat cu multiple cazuri de gastroenterocolita, in ultimele saptamani, din cauza lipsei de apa sau a consumului de apa cu impuritati. Doctorul Puakena Boreham se asteapta acum si la cazuri de boli de piele. "Oamenii nu se mai spala atat de des", spune acesta.
Fakatau Teulub, o femeie insarcianta in luna a saptea, este una din cele aproximativ 10.000 de persoane care traiesc in Tuvalu. De la instalarea straii de necesitate, fiecare familie din Tuvalu primeste 40 de litri de apa pe zi.
Avand in vedere ca temperatura medie din statul insular este de 30 de grade Celsius, cei 40 de litri abia daca ajung pentru consum. Putin mai ramane pentru spalat. Animalele familiei, doi porci si doua gaini se descurca pe cont propriu.
Teulub ar emigra, daca ar putea, insa nu-si permite.
Roy Lameko, un pescar de 62 de ani, spune ca nu a mai prins pana acum o astfel de seceta. Nici el, nici sotia sa nu si-au mai spalat hainele de cateva saptamani. Baie fac in ocean. "Pastram doar o cana de apa dulce ca sa ne clatim cand iesim".
Cei doi copii ai lui Lameko sunt plecati la munca in Australia. Nu au de gand sa se intoarca, pentru ca in Tuvalu nu sunt slujbe banoase. "Astea sunt problemele din Tuvalu. Lipsa de bani si lipsa de apa", spune Lameko.
PIB-ul din Tuvalu este de 37 de milioane de dolari. O buna parte din bugetul statului insular este asigurata de vanzarea drepturilor de folosire a domeniului de internet al tarii. Pentru ca domeniul de internet al statului Tuvalu este ".tv", aproximativ 110.000 de site-uri de televiziuni platesc drepturi statului insular pentru a avea terminatia ".tv" in denumirea site-ului.
