Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Miliţii proruse au ocupat sâmbătă televiziunea publică din localitatea Kramatorsk, din estul Ucrainei, au întrerupt transmisia posturilor naţionale ucrainene şi au conectat televiziunea rusă, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres. 'Locuitorii din Kramatorsk nu doresc să vizioneze televiziunea ucraineană care ne insultă în continuu şi ne califică drept separatişti. Ei vor să vadă posturile ruseşti', a declarat agenţiei ruse de presă RIA Novosti un reprezentant al insurgenţilor.
Este pentru a doua oară când miliţii proruse ocupă sediul acestei televiziuni din Kramatorsk, unul dintre bastioanele insurgenţilor rusofoni care nu mai acceptă autoritatea guvernului de la Kiev. Cu o zi în urmă, o echipă de tehnicieni ucraineni, însoţiţi de membri ai Serviciului de Securitate ucrainean, au reuşit să restabilească semnalul televiziunii locale. Însă, potrivit unui purtător de cuvânt al acestei televiziuni, unităţile de poliţie şi ale Ministerului de Interne, care trebuie să asigure securitate edificiului, nu şi-au făcut apariţia, aşa că această clădire este acum din nou ocupată.
Şi în oraşul învecinat Slaviansk cei peste 120.000 de locuitori pot viziona doar televiziunea rusă, deşi justiţia ucraineană a interzis difuzarea posturilor ruseşti, pentru a nu favoriza propaganda în favoarea ideilor separatiste.
În acest timp, manifestanţii rusofoni continuă să ocupe sediul primăriei din Doneţk, capitala regiunii omonime, în faţa căruia au ridicat baricade şi s-au adunat sute de partizani proruşi, majoritatea tineri.
În urma negocierilor purtate joi la Geneva, şefii diplomaţiilor din Ucraina, Rusia, SUA şi UE au semnat o declaraţie ce prevede dezarmarea acestor miliţii proruse, care trebuie să elibereze clădirile ocupate. Guvernul de la Kiev a acceptat în schimb să-i amnistieze pe cei care vor respecta dispoziţiile acordului, cu excepţia celor care 'se fac vinovaţi de crime capitale'. Moscova, care este acuzată de Kiev că incită populaţia rusofonă din Ucraina la nesupunere, a promis că va coopera în aplicarea acordului care va fi supervizată de observatori OSCE.
Însă reprezentanţii autoproclamatei republici populare Doneţk condiţionează predarea armelor de dizolvarea unor grupări ucrainene naţionaliste, precum Sectorul de Dreapta sau Maidanul. Guvernul de la Kiev a respins o asemenea solicitare, dar a promis că se vor ceda mai multe competenţe administrative şi economice regiunilor, iar rusofonii vor putea în continuare să-şi folosească limba maternă.
Pe data de 23 februarie, deputaţii Radei Supreme (Parlamentul de la Kiev) au abrogat Legea privind bazele politicii de stat în domeniul limbilor, lege din 2012 ce admitea bilingvismul oficial în regiunile în care minorităţile naţionale depăşesc 10%. Această decizie a provocat proteste în sudul şi sud-estul Ucrainei, urmate de alipirea peninsulei Crimeea la Rusia.
Ulterior preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a dezaprobat abrogarea legii şi parlamentul a înfiinţat o comisie pentru elaborarea unei noi legi, documentul fiind deja trimis pentru examinare instituţiilor internaţionale, inclusiv Comisiei de la Veneţia.
Citește pe Antena3.ro
