THE ECONOMIST / Eforturile României în combaterea corupţiei sunt ineficiente

Eforturile de combatere a corupţiei în noile state membre UE au stagnat sau au înregistrat un regres, iar ţări precum Slovenia, România, Letonia sau Cehia şi-au închis agenţiile anticorupţie sau le-au diminuat autoritatea, comentează The Economist.

Eforturile de combatere a corupţiei depuse de România şi Bulgaria sunt ineficiente, afirmă publicaţia britanică în ediţia electronică. Deşi se confruntă cu un val de violenţe din partea grupurilor mafiote, Croaţia se îndreaptă cu paşi repezi spre aderarea la UE.
Perspectiva aderării la UE a încurajat elita din noile ţări membre să declare că susţine combaterea corupţiei, dar fără să facă nimic în acest sens. Odată condiţia eliminată, presiunea scade, comentează The Economist. Eforturile de a forma oficiali şi de a crea structuri corespunzătoare par să nu aibă nici un efect sau doar unul limitat. Astfel, agenţiile şi oficialii desemnaţi să combată corupţia sunt la fel de slabi, corupţi sau incompetentţi ca şi cei pe care ar trebui să îi urmărească.  

SUSŢINERE EXTERNĂ
Persoanele care încearcă să lupte împotriva corupţiei fie sunt concediate, fie nu mai sunt promovate. Şefii direcţiilor de luptă împotriva corupţiei din România şi Slovenia, Daniel Morar, respectiv Drago Kos, se bazează în mare măsură pe susţinere externă pentru a-şi îndeplini funcţiile, afirmă The Economist.

Publicaţia britanică evocă necesitatea creării unui post de comisar european anticorupţie sau de trimis special, care să fie direct responsabil de respectarea angajamentelor asumate în timpul procesului de aderare.

Dar, subliniază The Economist, cea mai bună abordare este folosirea expertizei care nu are legătură cu instituţiile guvernamentale, cum ar fi voluntariatul. Inamicul corupţiei este curajul publicului.