Transnistria scapă de Smirnov

Candidatul opozitiei din Transnistria, Evgheni Sevciuk, a iesit de departe invingator in turul al doilea al alegerilor prezidentiale din Transnistria, desfasurat duminica. Sevciuk a obtinut victoria cu 73,88% din sufragile exprimate, potrivit rezultatelor preliminare transmise de Comisia Electorala Centrala si difuzate de agentia oficiala Olvia-press, citata de AFP.

Sevciuk l-a invins in acest tur pe contracandidatul sau sustinut de Moscova, Anatoli Kaminski, care, potrivit acelorasi surse, nu a reusit sa obtina mai mult de 19,6% din voturi, mai putine decat in primul tur (26,48%), din 11 decembrie.

Dar mai intai de toate, primul tur al alegerilor din Transnistria va ramane in istoria micii republici se­paratiste prin faptul ca a fost, practic, consacrat indepartarii de la putere a fostului presedinte Igor Smirnov, care a condus Transnistria cu o mana de fier, la ordinele Moscovei, din 1990.

Un diplomat rus a afirmat intr-un interviu acordat cotidianului rus Kommersant ca Moscova ar trebui 'sa se multumeasca cu alegerea lui Sevciuk', pentru ca cea mai importanta in urma acestor alegeri este, de fapt, indepartarea lui Smirnov de la putere. 'Obiectivul nostru principal a fost atins. Smirnov nu mai este pre­sedinte. In acest context, ne este in­diferent cine a fost ales condu­ca­torul republicii, Sevciuk sau Kaminski', a de­clarat diplomatul al carui nume nu a fost mentionat.

Evgheni Sevciuk, in varsta de 43 de ani, s-a nascut in Rabnita. A studiat la universitati din Rusia, Ucraina si Transnistria. Este jurist si a activat mai multi ani in politia economica. Este deputat in Sovietul Su­prem din anul 2000, iar in 2005 a fost ales pre­se­dintele aces­tuia. In 2006 fondeaza Par­tidul Ob­nov­lenie (reinnoire) si de­vine unul dintre principalii opo­zanti ai lui Igor Smir­nov. Inca de atunci era privit de ana­listii de la Chisinau drept o alter­na­tiva a lui Smirnov. Si-a dat demisia din functia de pre­se­dinte al Sovietului Suprem in iulie 2009.

Sevciuk nu inten­tio­neaza sa faca schimbari majore in politica Transnistriei. El a afirmat ca este importanta pastrarea legaturilor cu Rusia, tara care, de altfel, sustine din punct de vedere economic aceas­ta republica separatista a carei independenta nu este re­cu­noscuta deocamdata de nici o alta tara. Scruti­nul din Transnistria intervine si intr-un moment foarte important pentru viitorul Transnistriei, dupa negocie­rile internationale privind rezolvarea conflictului sau cu Republica Moldova, discutii asa-nu­mite in format '5+2', ce au vizat un compromis: un stat mol­dovenesc in cadul caruia Transnistria sa dispuna de o larga autonomie.

Schimbarea in Transnistria are si un precedent – alegerile din noiembrie, din Osetia de Sud, teritoriu prorus desprins din Georgia in urma cu trei ani, castigate de candidatul opozitiei, Alla Djioeva, care l-a invins pe preferatul Moscovei, Anatoli Bibilov. Acest rezultat nu a fost insa pe placul Moscovei, care vizeaza sa-si extinda cat mai mult influenta in fostele teritorii sovietice ce si-au recapatat independenta dupa pra­bu­si­rea URSS. Auto­ri­ta­tile locale fidele Moscovei au refuzat sa recunoasca rezultatele scrutinului si l-au anulat, anuntand desfasurarea altuia in martie 2012. Nu in ultimul rand, tendintele de schimbare a influentei Moscovei manifestate in aceste teritorii separatiste intervin chiar pe fondul nemultimirilor 'din interiorul' Rusiei fata de de Kremlin, respectiv fata de 'tandemul' Medvedev-Putin, care ar urma sa faca 'rocada' la alegerile din luna martie, conform unei intelegeri mai vechi intre presedinte si premier, 'rocada' despre care s-a vorbit inca de la 'inscaunarea' lui Dmitri Medvedev, acum patru ani, in fotoliul pe care il ocupase pana atunci, in doua mandate consecutive, Vladimir Putin.