Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară va prelua luna viitoare preşedinţia Uniunii Europene, a recunoscut că Tratatul de la Lisabona nu va putea intra în vigoare în ianuarie anul viitor.
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară va prelua luna viitoare preşedinţia Uniunii Europene, a recunoscut că Tratatul de la Lisabona nu va putea intra în vigoare în ianuarie anul viitor.
La reuniunea de 24 de ore de la Bruxelles a liderilor
Uniunii Europene, considerată un punct de cotitură pentru revigorarea
Tratatului de la Lisabona – esenţial pentru funcţionarea unei Uniuni extinse cu
27 de membri – s-a luat hotărîrea ca, în ciuda refuzului irlandez,
ratificarea documentul să continue. “Tratatatul de la Lisabona există. A fost
semnat de 27 de state membre. Dintre acestea, 19 l-au aprobat, iar una l-a
respins. Am luat hotărîrea ca procesul de ratificare să continue în toate
celelalte state membre” care nu s-au pronunţat încă, a declarat ieri şeful
statului francez, Nicolas Sarkozy. El a confirmat că se va duce în Irlanda, cel
mai probabil în data de 11 iulie, la aproape două săptămîni după ce va prelua
preşedinţia semestrială a UE, ca să analizeze motivele pentru care irlandezii
au respins prin referendum, la începutul acestei săptămîni, Tratatul de la
Lisabona. Apoi se va întîlni cu premierii ceh şi suedez, ale căror ţări vor deţine
preşedinţia UE la anul.
MODEL BRITANIC. În
hotărîrea adoptată ieri, după reuniunea UE, majoritatea celor opt ţări care nu
au ratificat Tratatul pînă acum, s-au arătat dispuse să urmeze exemplul Marii
Britanii, al cărei Parlament a ratificat documentul miercuri, la mijlocul unei
săptămîni în care mai-marii Europei
s-au străduit să găsească o soluţie pentru ieşirea din criză şi pentru ca
proiectele şi funcţionarea Uniunii să nu fie blocate din cauza refuzului
irlandez. “Fără Lisabona, fără extindere”, le explica Sarkozy, ieri, ziariştilor.
Pentru cele mai multe dintre capitalele europene va fi imposibil să gestioneze
o Europă cu 30 de membri fără mijloacele prevăzute în acest acord, cum ar fi un
preşedinte stabil al Consiliului European, un “ministru” de Externe al UE sau
generalizarea votului cu majoritate calificată, pentru a se evita paralizia.
Or, pentru Praga de pildă, lărgirea Uniunii cu Croaţia în special, următoarea ţară
aflată pe lista extinderii, este o prioritate, a mai explicat preşedintele
francez.
CEARTĂ. Franţa şi Comisia Europeană s-au acuzat reciproc că au
contribuit la eşecul referendumului irlandez. Nicolas Sarkozy l-a acuzat pe comisarul european al Comerţului, britanicul
Peter Mandelson, că a contribuit la victoria taberei “Nu” în referendumul din
Irlanda. “Problema Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) a fost una clar
evocată în dezbaterea irlandeză”, a declarat preşedintele francez presei. “Dacă
vrem să agravăm criza irlandeză, e de ajuns să ignorăm aceste aspecte şi să
continuăm negocierile pentru un acord complet dezechilibrat cu OMC”, a adăugat
Sarkozy. Un oficial de rang înalt din cadrul CE i-a replicat lui Sarkozy că “miniştrii francezi de Finanţe
şi de Externe au avut, de asemenea, remarci negative”, care au fost
preluate şi denunţate de cotidienele irlandeze în timpul campaniei care a
precedat referendumul.
Dificultăţi
Liderii UE au făcut ieri o concesie Cehiei, recunoscînd într-o nouă variantă a textului final dificultăţile cu care Praga se confruntă în cadrul procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona. Varianta finală a textului recunoaşte într-o notă amplasată în josul paginii că procesul ceh de ratificare “nu va putea fi încheiat atît timp cît Curtea Constituţională nu va da un aviz favorabil privind conformitatea Tratatului de la Lisabona cu ordinea constituţională”. Un diplomat european declara ieri că speră “că aceasta este versiunea finală”, cu care cehii să fie de acord.