Tratatul de la Lisabona nu mişcă pînă la anul

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară va prelua luna viitoare preşedinţia Uniunii Europene, a recunoscut că Tratatul de la Lisabona nu va putea intra în vigoare în ianuarie anul viitor.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară va prelua luna viitoare preşedinţia Uniunii Europene, a recunoscut că Tratatul de la Lisabona nu va putea intra în vigoare în ianuarie anul viitor.

 
La reuniunea de 24 de ore de la Bruxelles a liderilor Uniu­nii Europene, conside­rată un punct de cotitură pentru revigorarea Tratatului de la Lisabona – esenţial pentru funcţionarea unei Uniuni extinse cu 27 de membri – s-a luat ho­tă­rîrea ca, în ciuda refuzului irlandez, ratificarea documentul să continue. “Tratatatul de la Lisabona există. A fost semnat de 27 de state membre. Dintre acestea, 19 l-au aprobat, iar una l-a respins. Am luat hotărîrea ca procesul de ratificare să continue în toate celelalte state membre” care nu s-au pronunţat încă, a declarat ieri şeful statului francez, Nicolas Sarkozy. El a confirmat că se va duce în Irlanda, cel mai probabil în data de 11 iulie, la aproape două săptămîni după ce va prelua preşedinţia semestrială a UE, ca să analizeze motivele pentru care irlandezii au respins prin refe­rendum, la începutul acestei săp­tă­mîni, Tratatul de la Lisabona. Apoi se va întîlni cu premierii ceh şi sue­dez, ale căror ţări vor deţine pre­şe­dinţia UE la anul.

 
MODEL BRITANIC. În hotărîrea adoptată ieri, după reuniunea UE, majoritatea celor opt ţări care nu au ratificat Tratatul pînă acum, s-au arătat dispuse să urmeze exemplul Marii Britanii, al cărei Parlament a ratificat do­cumentul miercuri, la mijlocul unei săptămîni în care mai-marii  Eu­ro­pei s-au străduit să găsească o soluţie pentru ieşirea din criză şi pentru ca proiectele şi funcţionarea Uniunii să nu fie blocate din cauza refuzului irlandez. “Fără Lisabona, fără extindere”, le explica Sarkozy, ieri, ziariştilor. Pentru cele mai multe dintre capitalele europene va fi imposibil să gestioneze o Europă cu 30 de membri fără mijloacele prevăzute în acest acord, cum ar fi un preşedinte stabil al Consiliului European, un “mi­nistru” de Externe al UE sau gene­ralizarea votului cu majoritate ca­lificată, pentru a se evita paralizia. Or, pentru Praga de pildă, lărgirea Uniunii cu Croaţia în special, următoarea ţară aflată pe lista extinderii, este o prioritate, a mai explicat preşedintele francez.

 
CEARTĂ. Franţa şi Comisia Europeană s-au acuzat reciproc că au contribuit la eşecul referendumului irlandez. Nicolas Sarkozy l-a acuzat pe comisarul european al Comerţului, britanicul Peter Mandelson, că a contribuit la victoria taberei “Nu” în referendumul din Irlanda. “Problema Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) a fost una clar evocată în dezbaterea irlandeză”, a declarat preşedintele francez presei. “Dacă vrem să agravăm criza irlandeză, e de ajuns să ignorăm aceste aspecte şi să continuăm negocierile pentru un acord complet dezechilibrat cu OMC”, a adăugat Sarkozy. Un oficial de rang înalt din cadrul CE i-a replicat lui Sarkozy că “mi­niş­trii francezi de Finanţe şi de Ex­terne au avut, de asemenea, re­marci negative”, care au fost pre­lua­te şi de­nunţate de cotidienele ir­landeze în timpul campaniei care a precedat referendumul.

Dificultăţi

Liderii UE au făcut ieri o concesie Cehiei, recunoscînd într-o nouă variantă a textului final di­fi­cultăţile cu care Praga se confruntă în cadrul procesului de ratificare a Tratatului de la Lisa­bona. Varianta finală a textului re­cunoaşte într-o notă am­pla­sa­tă în josul paginii că procesul ceh de ratificare “nu va putea fi în­che­iat atît timp cît Curtea Constituţională nu va da un  aviz fa­vo­rabil privind conformitatea Tra­tatului de la Lisabona cu or­dinea cons­ti­tu­ţională”. Un diplomat european declara ieri că speră “că aceasta este versiunea finală”, cu care cehii să fie de acord.