Tratatul de la Lisabona – Reanimare, după eşecul irlandez

Liderii Uniunii Europenii au început astăzi, la Luxembourg, săptămîna consultărilor cruciale pentru salvarea Tratatului de la Lisabona, după eşecul referendumului irlandez, prin care documentul a fost refuzat.

Liderii Uniunii Europenii au început astăzi, la Luxembourg, săptămîna consultărilor cruciale pentru salvarea Tratatului de la Lisabona, după eşecul referendumului irlandez, prin care documentul a fost refuzat.

Preşedinţia slovenă a UE consideră că e "riscant” să se spună de la bun început că Tratatul de la Lisabona, al cărui scop este să facă şi mai eficiente instituţiile Uniunii, în condiţiile în care aceasta a fost extinsă pînă la 27 de membri, are şanse de a fi salvat după "NU”-ul irlandez de duminică, ci, mai degrabă, că Europa are nevoie "de un timp de reflecţie şi analiză”. Afirmaţiile îi aparţin şefului diplomaţiei slovene, Dimitrij Rupel, a cărui ţară îşi va încheia la sfîrşitul lunii preşedinţia semestrială a UE, urmînd să lase Franţa la cîrmă, în următoarele şase luni.  Miniştrii de externe ai ţărilor UE se întîlnesc, începînd de astăzi, la Luxembourg, pentru a încerca să "resusciteze” Tratatul de la Lisabona, după lovitura dată la moalele capului de către Irlanda, care este singura ţară din UE ce a organizat referendum pentru ratificarea Tratatului şi a treia ţară, ce respinge un text instituţional, negociat de liderii Uniunii şi refuzat de unii dintre membrii ei. În 2005, Franţa şi Olanda au refuzat prima variantă a Constituţiei Europene. Potrivit rezultatelor date publicităţii duminică, 53% dintre irlandezi au respins, prin referendumul de joia trecută, noul text al Tratatului de la Lisabona. Pentru ca acesta să poată intra în vigoare, trebuie să fie votat de toţi cei 27 de membrii UE, adică de cele 27 de ţări.  

COMPROMISURI. Marele "rendez-vous” european va fi însă la summit-ul de joi, de la Bruxelles, unde va fi prezent premierul irlandez, Brian Cowen. El se va întîlni cu partenerii săi din Uniune, care ard de nerăbdare să afle dacă Irlanda ar fi dispusă pentru un nou referendum sau dacă are vreo soluţie pentru ieşirea din impas. Deocamdată, astăzi, încă de la începutul reuniunii ministrilor de externe, şeful diplomaţiei irlandeze, Micheal Martin nu a dat mari speranţe privind o rezolvare rapidă a situaţiei, afirmînd că este "mult prea devreme” pentru aşa ceva. "Decizia populaţiei (irlandeze, n.r.) trebuie respectată (...) E prea devreme pentru soluţii şi propuneri”, le-a spus el ziariştilor.

Deocamdată, mai pragmatici, francezii, care mai au două săptămîni  pînă la mandatul semestrial al UE, propun "încheierea unui acord politic, în Consiliu”, pentru a putea continua rezolvarea priorităţilor preşedinţiei franceze a UE, cum sunt mediul, încălzirea climatică sau politica privind imigranţii. "Vom mai pierde cîteva luni din cauza problemelor instituţionale, dar nu vom pierde timp în ceea ce priveşte proiectele promise”, a declarat, la rîndul său, secretarul de stat francez însărcinat cu Afacerile Europene, Jean-Pierre Jouyet.

SFORĂRI. Ca să nu mai existe surprize neplăcute şi din partea celorlalte nouă ţări care nu au ratificat încă Tratatul de la Lisabona, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel s-au erijat în principali negociatori cu guvernele cele mai dificile, care au criticat documentul. Astfel, Sarkozy va încerca să-l convingă pe preşedintele ceh, Vaclav Klaus, că Tratatul merită ratificat, iatr Merkel, pe premierul polonez Donald Dusk, că, prin ratificarea Tratatului, Polonia nu va face parte dintr-o Uniune Europeană "cu două viteze”, aşa cum crede el. De altfel, majoritatea liderilor europeni insistă pentru ratificarea, de către toate ţările comunitare, a Tratatului de la Lisabona, pentru a putea izola astfel Irlanda şi a o forţa să organizeze un nou referendum. Unii eurosceptici sunt de părere că "NU”-ul irlandez este definitiv şi Tratatul ar putea cădea astfel de la sine.