Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zeci de arestări în familia preşedintelui alungat de la putere, confiscări de bunuri, bijuterii şi carduri bancare, o presă eliberată de limbajul de lemn şi primele demisii în guvernul interimar de la Tunis
Acestea sunt câteva dintre cele mai recente evoluţii ale situaţiei ţării ieşite vinerea trecută din regimul despotic al fostului preşedinte Zine El Abidine Ben Ali. Bilanţul rudelor sale arestate, bănuite de "crime împotriva Tunisiei", ajunsese ieri la 33 de persoane, după cum a anunţat televiziunea naţională tunisiană, citată de AFP. Nici numele lor, nici gradul de rudenie cu fostul preşedinte nu au fost însă date publicităţii. În schimb, s-a precizat că dacă în urma anchetelor judiciare declanşate împotriva lor vor fi găsiţi vinovaţi, for fi aduşi în faţa justiţiei. Până acum, ei sunt bănuiţi de "achiziţie ilegală de bunuri, plasamente financiare ilegale în străinătate şi export ilegal de devize. Ancheta îi vizează în primul rând pe fostul preşedinte şi pe soţia sa, Leila Trabelsi, pe fraţii şi ginerii săi, dar şi pe fiii şi fiicele fraţilor fostei "Prime Doamne" a Tunisiei. "Mafia" sau "Famiglia", aşa cum a fost poreclit clanul rudelor Leilei, a fost acuzată că s-a înfruptat din banii şi din toate resursele Tunisiei timp de 23 de ani cât a fost la putere Ben Ali.
Descompunerea noului guvern
Nici bine nu s-a format guvernul interimar, că trei dintre membrii acestuia şi-au dat demisia miercuri. Erau din opoziţie, reprezentanţi ai Uniunii Generale a Muncitorilor Tunisieni (UGTT). Gestul lor a fost un fel de protest politic faţă de faptul că aşa-numitul "nou" guvern este, de facto, tot cel vechi, miniştrii lui luând portofoliile-cheie. Informaţia despre demisia celor trei a ajuns aproape instantaneu la protestatari, care au invadat din nou străzile, manifestându-şi astfel nemulţumirea că "schimbarea" promisă după alungarea fostului preşedinte nu dă nici măcar un semn că s-ar putea produce într-un viitor apropiat. Din contră, unii sunt chiar sceptici, crezând că acest lucru nu se va produce niciodată.
"Se poate trăi numai cu pâine şi cu apă, dar nu cu RCD (Adunarea Constituţională Democratică, formaţiunea politică a fostului preşedinte tunisian, n.r.). Este inadmisibil!", a declarat pentru Le Figaro un şomer tunisian în vârstă de 27 de ani, Saber Yousif Handi, fost student la Politehnică. El a fost trimis în închisoare trei ani, între 2007 şi 2010, pentru presupusă apartenenţă la o grupare islamistă. Se consideră a fi victima "câinilor fostului regim", care i-au interzis, după ce a ieşit din închisoare, să se reînscrie la facultate şi nici nu a putut să-şi găsească vreun loc de muncă, pentru că nici o întreprindere, după ce i-a văzut "trecutul", nu s-a încumetat să îl angajeze.
Presa descătuşată
Un început de "schimbare" s-a simţit ceva mai mult în presa tunisiană, care şi-a "epurat" limbajul de lemn şi a dat drumul la informaţii necenzurate, majoritatea acestora fiind dezvăluiri despre traiul opulent al fostei familii prezidenţiale. Dar "epurarea" a început cu şefii redacţiilor, care au fost destituiţi de subalterni, pentru a face loc unui "nou suflu" după decenii de cenzură. Şi portretele lui "Zaba" (Zine El Abidine Ben Ali) au fost date jos de pe pereţi.
Redactorii erau mai relaxaţi ca niciodată şi îşi făceau planuri mari. În acelaşi timp, erau şi un pic derutaţi, pentru că până acum activitatea lor fusese "jalonată" de interesele puterii. "Nu aveam dreptul să scriem despre maşini, pentru că erau afacerea lor, nu aveam voie să vorbim despre aviaţie, pentru că ei erau cei care cumpăraseră companiile aviatice, nu aveam dreptul să vorbim despre sport, pentru ei prezidau un club sportiv", a dezvăluit un jurnalist de la publicaţia Presa.
"Am capul plin de idei, dar şi teama că nu voi reuşi să fiu «la înălţime» (...) ne-a intrat în sânge acest limbaj de lemn", a mărturisit, la rândul ei, o jurnalistă de la aceeaşi publicaţie.
Şi televiziunea tunisiană a făcut acte de curaj. A prezentat informaţii despre protestele de stradă, despre fuga fostului preşedinte şi despre rudele sale arestate, dar şi imagini cu reşedinţele luxoase ale clanului prezidenţial şi cu unele dintre obiectele lor de valoare.
Oricum ar fi situaţia, un lucru e clar în Tunisia: se simte un vânt de libertate. "Nu vrem nici o reglare de conturi cu conducătorii, vrem doar să profităm de acest vid politic pentru a dobândi un maximum de libertate", a declarat jurnalistul politic de televiziune Chokri ben Nessir, citat de Le Figaro.
