Un alt val NATO?

În perspectiva reuniunii din aprilie, de la Bucureşti, cei 26 de şefi ai diplomaţiei din NATO s-au întâlnit ieri, la Bruxelles, pentru a examina perspectivele unui nou val al extinderii Alianţei.

În perspectiva reuniunii din aprilie, de la Bucureşti, cei 26 de şefi ai diplomaţiei din NATO s-au întâlnit ieri, la Bruxelles, pentru a examina perspectivele unui nou val al extinderii Alianţei.

Planurile noului val al extinderii NATO vizează, în principal, ţările din Balcani, unde este necesară garantarea păcii, a stabilităţii şi a echilibrului, după precedentul creat de separatiştii kosovari, care şi-au declarat unilateral independenţa. Ministrul de Externe luxemburghez, Jean Asselborn, a evocat o posibilă perturbare a echilibrului european, precum şi necesitatea “menajării” Rusiei, care percepe apropierea NATO de graniţele sale ca pe o ameninţare la adresa securităţii naţionale. “Tot ce facem e foarte sensibil. Rusia are un nou preşedinte, pe Dmitri Medvedev, şi trebuie să reîncepem într-un mod nou”, a adăugat Asselborn.

Citește pe Antena3.ro

Un criminal din SUA s-a supărat că autoritățile au decis să-l execute chiar de ziua lui. Pentru ultima masă a comandat un festin

PRIVILEGIATE. Dintre candidatele la noul val, singurele care au şansele cele mai mari de a la fi primită candidatura sunt Croaţia şi Albania. Candidatura Macedoniei riscă să fie blocată de Grecia, care a ameninţat-o cu un veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO, dacă nu îşi rezolvă, până la summit-ul de la Bucureşti, problema numelui. Încă din 1991, Atena blochează recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, fosta republică iugoslavă fiind admisă în ONU în 1993, sub numele provizoriu de Republica Iugoslavă a Macedoniei. Atena susţine că denumirea de Macedonia ar  implica o pretenţie teritorială asupra regiunii, fapt pe care Skopje îl neagă vehement. Miercuri seară, la Atena, au avut loc manifestaţii naţionaliste, din acest motiv.

SLABE SPERANŢE. La reuniunea de ieri, de la Bruxelles, mai mulţi miniştri de Externe ai ţărilor NATO le-au dat speranţe slabe Ucrainei şi Georgiei în ceea ce priveşte invitaţia Alianţei de a-şi depune candidaturile pentru un nou val al extinderii, în cadrul reuniunii de la Bucureşti. “Nu îmi ascund scepticismul”, a declarat şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, întrebat despre cazul celor două ţări. Ucraina şi Georgia poartă un “dialog intensificat” cu NATO şi au cerut să treacă la etapa următoare, cea a Planului de Acţiune în vederea Aderării (Membership Action Plan, MAP), care le-ar transforma în candidaţi oficiali pentru aderarea la Alianţă.

sanziana.stancu@jurnalul.ro