Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși are mai mult de pierdut decât Budapesta de pe urma unei extinderi accelerate a Uniunii Europene, Varșovia pare dispusă să lase Ungaria să suporte presiunea politică pentru încetinirea acestui proces, cel puțin până la eventuale schimbări de putere, la Budapesta, anul viitor.
Impulsul proaderare al Uniunii Europene s-a accentuat în urma a două inițiative recente. Potrivit „Politico”, există o propunere prin care țările candidate ar putea fi admise temporar fără drept de veto, până la o reformă instituțională completă a blocului comunitar european, perspectivă pe care Kievul speră să o vadă aprobată până în luna decembrie.
În paralel, „Bloomberg” a relatat despre un plan al Uniunii Europene de a include un „traseu rapid” pentru aderarea Ucrainei, parte a unui proiect în 12 puncte privind pacea și reconstrucția.
Polonia ar putea însă bloca aceste planuri. Relațiile dintre Varșovia și Kiev au fost tensionate în 2023, din cauza crizei cerealelor. După ce UE a suspendat temporar taxele vamale pentru exporturile ucrainene, piața poloneză a fost inundată de cereale ieftine, ceea ce a declanșat proteste ale fermierilor și blocaje la frontieră.
În replică, guvernul polonez a impus un embargou asupra grâului ucrainean, încă în vigoare, sfidând deciziile de la Bruxelles.
Criza s-a mai domolit între timp, după ce noul acord comercial UE–Ucraina a impus cote tarifare pentru exporturile de grâu ucrainene, de aproape cinci ori mai mici decât volumul importat anterior (1,3 milioane tone față de 6,4 milioane).
Cu toate acestea, problema revine sub o altă formă: un nou val de oțel ieftin din Ucraina amenință acum industria poloneză, iar Varșovia a anunțat că intenționează să restricționeze și aceste importuri.
Pentru Polonia, o aderare rapidă a Ucrainei la piața unică europeană - chiar și fără drept de veto - ar putea avea consecințe economice și sociale grave. Poziția sceptică a opiniei publice reflectă această teamă: doar 35% dintre polonezi mai susțin aderarea Ucrainei, potrivit unui sondaj realizat în vară, în scădere dramatică față de 85%, imediat după izbucnirea războiului provocat de invazia Rusiei.
Orbán - vinovatul de serviciu convenabil
Până acum, presa occidentală a prezentat Ungaria drept principalul obstacol în calea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, rol pe care Polonia pare să-l fi încurajat tacit, din rațiuni politice interne.
În realitate, însă, Varșovia ar putea fi o piedică și mai serioasă, din motive economice și electorale.
Există chiar și suspiciuni că eforturile susținute de Bruxelles și Kiev de a influența alegerile din Ungaria, programate pentru aprilie anul viitor, ar putea duce la înlăturarea premierului Viktor Orbán. Într-un asemenea scenariu, toate privirile s-ar muta inevitabil asupra Poloniei.
Independent de acest scenariu, niciuna dintre cele două mari forțe politice care domină scena de la Varșovia nu dorește să-și asume costurile interne ale unei aderări rapide a Ucrainei.
Coaliția liberală condusă de premierul Donald Tusk se confruntă deja cu dificultăți majore și ar risca să piardă complet sprijinul electoral, dacă ar susține deschis o decizie nepopulară înaintea alegerilor parlamentare din toamna lui 2027.
Pe de altă parte, președintele Karol Nawrocki, provenit din tabăra conservator-naționalistă, și-ar trăda propriul electorat, dacă ar merge pe aceeași linie cu guvernul.
Spre deosebire de Ungaria, Polonia nu poate fi acuzată de simpatii proruse, o astfel de etichetă fiind chiar absurdă în contextul actual. Varșovia a alocat 4,9% din PIB-ul țării pentru sprijinirea Ucrainei - în special pentru refugiați -, a donat mare parte din stocurile sale de armament și cheltuiește cel mai mare procent din PIB pentru Apărare dintre toate statele NATO.
Deocamdată, Varșovia preferă să lase Budapesta în rolul incomod de opozant al extinderii rapide a Uniunii.
Dar, dacă Viktor Orbán ar fi înlăturat anul viitor, Polonia ar putea fi nevoită să preia acest rol. Nu din solidaritate cu Ungaria, ci pentru a-și proteja propriile interese economice și politice.
Citește pe Antena3.ro
