Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zilele acestea, preşedinţia franceză a Uniunii Europene (UE) se apropie de final, după un parcurs furtunos, predând ştafeta Republicii Cehe, care a indicat trei domenii directoare (economie, energie şi externe) pentru semestrul de controverse şi incertitudini care se anunţă la începutul lui 2009.
Mandatul preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, la conducerea semestrială a UE a început în siajul votului irlandezilor împotriva Tratatului de la Lisabona, încheindu-se în mijlocul disputelor şi turbulenţelor crizei mondiale. Locomotiva franco-germană nu mai merge ca înainte, stilul napoleonian intempestiv al şefului statului francez iritând-o pe mai previzibila Angela Merkel în asemenea măsură, încât bine stâpânitul cotidian german Frankfurter Allgemeine Zeitung nu s-a sfiit să îl descrie pe Sarkozy drept “un pompier exemplar, dar nu un arhitect”. Dacă în timpul războiului ruso-georgian din august “ciclonul de la Elysee” a negociat cu Moscova solitar şi fără un mandate convenit, irosind în doar câteva zile resurse construite în timp şi cu răbdare, o dată cu toamna crizei financiare confuzia s-a extins, Sarkozy transformându-şi discursul proglobalizare şi cu accentele clar neoliberale într-unul populist, anticapitalist, intervenţionist. În “gherila diplomatică”, el şi-a întors faţa spre Londra, într-un afront deschis adus Berlinului.
ECONOMIE, ENERGIE, EXTENE
Şi dacă panaşul parizian i-a deranjat mai mult pe nemţi, unii vorbind chiar despre prejudicierea alianţei franco-germane, acum au început să se audă voci îngrijorate printre membrii vechi ai Uniunii în privinţa euroscepticilor cehi. În următoarele şase luni, preşedinţia cehă se va concentra pe domeniile economic, energetic şI pe cel al externelor, sintetiza recent premierul ceh, Mirek Topolanek. În domeniul economic, unul dintre obiectivele Pragăi, ajungerea la ridicarea completă a tuturor barierelor de pe piaţa forţei de muncă întâmpinate de cetăţenii noilor ţări membre, va fi în mod sigur un subiect spinos. Cât priveşte energia, Cehia consideră că “este crucial pentru viitorul şi securitatea Uniunii Europene să avem o politică energetică comună şi să acţionăm solidar atunci când se negociază ofertele în acest domeniu”.
Pentru urechile sensibile, cuvântul “solidară” sună ca o referire clară la faptul că deciziile unilaterale ale unora dintre pilonii UE nu au fost binevenite.
În privinţa obiectivului “externe”, preşedinţia cehă a UE doreşte un “nou început” în relaţiile cu Statele Unite, idee care, la rândul ei, poate deranja unele capitale. Cehia, adepta extinderii prudente, doreşte progrese în pregătirea pentru aderare a ţărilor din Balcanii de Vest, în special a Croaţiei.
