x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe "Uniunea Europeană- sindromul urnei goale”

"Uniunea Europeană- sindromul urnei goale”

de Serban Cionoff    |    09 Iun 2009   •   00:00
"Uniunea Europeană- sindromul urnei goale”
Sursa foto: /AFP PHOTO

"Foarte slaba mobilizare a electoratului ilustrează, încă o dată, prăpastia care îi separă pe cetăţeni de UE. Din nou, Parlamentul de la Strasbourg trebuie să umple acest deficit democratic". Acestea sunt consideraţiile preliminare ale comentariului semnat de Herbert Prantl, apărut în cotidianul german "Suddeutsche Zeitung", pe care "Courrier international" îl preia în ediţia sa electronică.



Paradoxul
"Rata de participare la alegerile din 7 iunie este atât de alarmant, chiar scandalos de slabă, încât se poate vorbi despre o prăbuşire a democraţiei" - constată jurnalistul german. "Absenteismul a fost aşa de ridicat încât nu se poate decât să se pună întrebarea dacă nu cumva voinţa de a da un sens Europei a eşuat, în măsura în care europenii nu mai înţeleg sensul a ceea ce se face la Strasbourg sau la Bruxelles".

"Să subliniem paradoxul: cu cît Uniunea Europeană (UE) şi Parlamentul capătă o amploare sporită şi, trebuie să o recunoaştem, îşi sporesc puterile, cu atât mai puţini europeni mai merg să voteze. După primele alegeri europene, în 1979, participarea nu a încetat să se diminueze. Acum tresisprezece ani, 66% dintre electori nu s-au dus la urne în Germania. În 2004, nu erau mai mult de 43%.

Iar media, pentru ansamblul Europei, este de acelaşi ordin. Suntem foarte aproape să susţinem că se creează un partid anti-Europa, care, prin opoziţie, va conferi, în sfârşit, o nouă forţă mişcării europene".

În ceea ce priveşte explicaţiile date fenomenului, părerile analistului german sunt categorice: "Participarea dezastruoasă a fost, multă vreme, explicată prin deficitul de democraţie. De aici şi lipsa entuziasmului electoral. De la un tratat la altul, drepturile Parlamentului au fost întărite, de asemenea, prin recentul tratat de la Lisabona ele au crescut. La început, cu nimic mai important decât un organism consultativ, el a devenit un fel de Sinod care îşi merită, mai mult sau mai puţin, apelativul de Parlament.

Împreună cu Comisia şi cu Consiliul, el intervine în procesele legislative, controlează bugetele şi încuviinţează nominalizarea preşedintelui şi a membrilor Comisiei. Dar, chiar dacă el câştigă în influenţă, îşi pierde baza. Participarea continuă să se afle în degringoladă. Alegerile europene aud evenit alegeri fără alegători".




Alegerile, o oglindă
De aici decurge întrebarea pe care o pune, fără multe menajamente, jurnalistul german: "În ciuda creşterii competenţelor sale, Parlamentul european mai este, întotdeauna, un veritabil Parlament?" Pornind de la considerentul că singurul apanaj al Comisiei de la Bruxelles este acela de a face propuneri de legi, autorul analizei observă că Parlamentul European "nu dispune permanent decât de capacităţi limitate pentru a putea controla Comisia".

Or, marea majoritate a electoratului este puţin informată în ceea ce priveşte diminuarea acestor competenţe. "Cetăţenii Europei ghicesc cine a compus partiturile şi cine agită bagheta dirijorului. În consecinţă, ei nu mai văd în alegerile europene o ocazie pentru a participa şi a contribui la formularea unui viitor european".

"Aceste alegeri sunt o oglindă, o oglindă a conştiinţei europene aşa cum este ea şi nu aşa cum s-ar dori să fie ea. Atunci când imaginea care ni se prezintă nu ne place , acest lucru nu este din vina oglinzii. Atunci când ea reflectă defecte, nu oglinda este aceea care are defecte. Ar fi o greşeală să nu se ţină seama de aceste defecte - problema este ca ele să fie corectate. Trista rată a participării demonstrează un lucru: aceată Europă nu mai este aceea a cetăţenilor. Este o Europă a elitelor. Iar conştiinţa elitelor din UE, la Bruxelles şi la Strasbourg, pluteşte undeva foarte departe de cetăţenii umili ai Uniunii. Elita este "euroglotă", pentru ea, europeanul mediu nu există".

Concluzia analizei este formulată în termeni drastici, direcţi:"Poplaritatea actualei guvernări a UE se măsoară prin rata de participare. Pentru a se debarasa de acest elitism, Parlamentul European trebuie să se arate mult mai dispus la transparenţă, ceea ce el nu a făcut niciodată. Şi el va redeveni un nou Parlament care să îşi desfăşoare toate forţele pentru a instaura o democraţie europeană în toate părţile.".

×
Subiecte în articol: externe