Vărul lui Gurlitt vrea “comoara nazistă”

Decesul lui Cornelius Gurlitt, proprietarul comorii naziste din Munchen, a agitat spiritele în Germania, Elveţia şi Austria. Mai exact, colecţiile sale din Munchen şi Salzburg, suspectate a fi parţial artă degenerată şi jefuită de nazişti de la evrei, ar trebui să ia drumul Elveţiei, urmând să ajungă la Muzeul de Artă din Berna, conform testamentului lăsat de octogenar.

Contestă testamentul
Vărul lui Gurlitt din Barcelona a anunţat însă că va ataca în instanţă testamentul. “Am angajat un avocat şi vom contesta testamentul. Să se dovedească dacă Gurlitt era în deplinătatea facultăţilor mintale când şi-a redactat testamentul. Există îndoieli. Nu putem face al doilea pas fără primul. Trebuie să aşteptăm dacă acest testament va fi validat. Dacă va fi, şi familia a fost eludată din el, atunci vom lua măsurile necesare. Nu înţeleg de ce cei din Berna se autoproclamă moştenitori. Este ilegal să citezi dintr-un testament care încă nu a fost deschis”, a declarat fotograful Ekkehart Gurlitt, verişorul lui Cornelius, pentru Schweizer Sonntagszeitung.

Ar vrea un muzeu special pentru colecţie
El speră să moştenească întreaga colecţie. “Eu cred că întreaga colecţie trebuie să rămână la un loc. Nu exclud posibilitatea ca special pentru această colecţie să se construiască un muzeu în Germania sau Austria. Astfel, oamenii ar putea admira întreaga colecţie, ascunsă timp de 60 de ani de vărul meu în locuinţele sale. Personal, aş opta pentru un muzeu din Berlin sau Munchen, decât pentru cel din Berna. Este nevoie de un loc cu tradiţie istorică. Cine ar merge până la Berna să vadă colecţia lui Gurlitt?”, se întreabă Ekkehart.
Deoarece a murit necăsătorit şi fără copii, singurele rude ale lui Gurlitt sunt considerate vărul de 93 de ani, Dietrich, şi fiul acestuia de 65 de ani, Ekkehart. Gurlitt mai are şi un cumnat, soţul surorii sale decedate, care trăieşte în apropiere de Stuttgart.

Avocaţii urmaşilor proprietarilor de drept ies la rampă
Nu doar verii lui Gurlitt încearcă să blocheze drumul colecţiei spre Elveţia, ci şi avocaţii descendenţilor proprietarilor de drept. Avocatul Christopher Marinello, reprezentantul colecţionarului evreu Paul Rosenberg într-un proces cu Gurlitt pentru o creaţie semnată de Henri Matisse, a anunţat că se opune ca întreaga colecţie să ajungă la Berna. El cere ca testamentul să fie pus în aplicare abia după ce se retrocedează toate operele din colecţie, confiscate abuziv de nazişti de la proprietarii lor  evrei. Presa germană speculează că un astfel de proces ar paraliza cazul ani de zile, în detrimentul victimelor nazismului şi al descendenţilor lor, mai ales dacă muzeul din Berna ar refuza un acord pe cale amiabilă cu rudele acestuia.

Curatorul Muzeului de Artă din Berna, Matthias Frehner, este încă uimit de faptul că muzeul a fost ales ca legatar testamentar de către Gurlitt, mai ales că nu ştie ce anume l-a făcut pe acesta să ia o astfel de decizie. “Nimeni de la muzeul nostru nu a avut legătură cu Cornelius Gurlitt”, a declarat acesta pentru Berner Zeitung. Cu toate astea, Gurlitt avea anumite contacte în oraşul elveţian, pentru că a făcut apel la o galerie de artă a lui Eberhard W. Kornfeld pentru a-şi vinde nişte pânze în anii 80.

Conform testamentului, Muzeul din Berna ar trebui să moştenească nu doar colecţia lui Gurlitt din Munchen, aflată sub examinarea comisiei de cercetare a provenienţei operelor de artă, ci şi colecţia descoperită anul acesta la Salzburg. “În testament scrie că vom moşteni colecţia completă, adică şi partea confiscată şi pe cea din casa sa din Salzburg. Vom moşteni şi anumite proprietăţi şi sume de bani”, a declarat Matthias Frehner, citat de Die Welt. Avocaţii lui Gurlitt l-au informat deja pe Frehner că operele de artă din Salzburg sunt ţinute într-o locaţie sigură din Viena, iar autorităţile germane nu au acces la ele. Încă este neclar dacă muzeul îşi va asuma această moştenire.

O delegaţie a Muzeului de Artă din Berna urmează să se deplaseze în Germania, pentru a-şi face o idee despre ceea ce reprezintă această moştenire.