Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Putin i-a cerut lui Xi echipamente militare, dar și sprijin economic, au declarat, sub protecția anonimatului, sursele citate de publicația americană. Oficialii americani nu au precizat despre ce tip de armament este vorba și nici dacă știu răspunsul Chinei la această solicitare.
Casa Albă avertizează China
Informația a apărut în contextul în care consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, urma să se deplaseze luni la Roma pentru o întrevedere cu omologul său chinez, Yang Jiechi.
„Transmitem Beijingului, direct și în privat, că, fără îndoială, vor exista consecințe pentru sprijinul acordat Rusiei sau pentru eforturile de evitare a sancțiunilor pe scară largă” impuse Moscovei, a declarat Sullivan pentru CNN, la sfârșitul săptămânii trecute, avertizându-i astfel pe chinezi în mod clar asupra oricărei încercări de a ajuta Kremlinul.
„Dacă Beijingul oferă orice tip de asistență militară în războiul Moscovei din Ucraina, efectele unui astfel de gest asupra politicii SUA-China ar putea fi vaste.”, susține Eric Sayers, fost consilier al Comandamentului Indo-Pacific al SUA și în prezent vicepreședinte al institutului de studii strategice „Beacon Global Strategies”.
„Un astfel de scenariu ar pune capăt brusc dezbaterii privind modalitățile de colaborare cu Beijingul. Mai mult, acest lucru ar determina Washingtonul să accelereze acțiunile de represalii și de decuplare față de chinezi și ar crea noi presiuni asupra companiilor care fac acum afaceri în China", mai spune Sayers, citat de „The Washington Post”.
China cumpără anumite arme din Rusia, în special avioane de luptă avansate și sisteme de rachete sol-aer, remarcă Taylor Fravel, profesor de științe politice la „Massachusetts Institute of Technology”, specializat în domeniul apărării chineze, citat de aceeași publicație.
„Din câte știu, China nu vinde niciun sistem de armament Rusiei”, precizează Fravel. „Cu alte cuvinte, Rusia a permis modernizarea militară a Chinei, dar până acum China nu a contribuit prea mult la dezvoltarea armatei Rusiei, în afară de profiturile obținute de Moscova din vânzările de arme rusești, care pot fi reinvestite pentru a îmbunătăți capacitățile rusești.”, adaugă Fravel.
China a încercat să echilibreze sprijinul politic acordat Rusiei - prin învinovățirea, atât a SUA, cât și a extinderii NATO, pentru izbucnirea războiului - , cu susținerea unor principii precum suveranitatea și integritatea teritorială, mai spune Fravel. Așadar, dacă China oferă „sprijin material direct” efortului de război al Rusiei, adaugă el, „acesta ar fi un moment de cotitură”.
Michael Kofman, director al programului de studii despre Rusia la grupul de analiză non-profit CNA, cu sediul în Virginia, susține că solicitarea Rusiei, despre care nu aflase și din alte surse, pare să reflecte faptul că „acest război este costisitor și, în timp, se va dovedi epuizant pentru armata rusă”.
Dezmințiri de la Beijing. Înțepături pentru SUA
De cealaltă parte, China a denunţat luni „dezinformarea” presei americane în legătură cu acest subiect. „În ultimul timp, SUA răspândesc ştiri false despre China!”, a declarat Zhao Lijian, purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, în timpul unei conferinţe de presă, atunci când a fost întrebat despre un presupus ajutor acordat Rusiei de către țara sa.
„Este complet fals, este pură dezinformare. China şi-a expus clar şi consistent poziţia cu privire la criza din Ucraina. Jucăm un rol constructiv şi evaluăm situaţia în mod imparţial şi independent. A denigra poziţia Chinei nu este un lucru acceptabil”, a insistat el, citat de EFE, AFP și Reuters.
În ziua în care trupele rusești au intrat în Ucraina, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe afirma că Beijingul nu va trimite arme Rusiei, „înțepând” astfel eforturile SUA de a aduna sprijin militar internațional pentru Ucraina.
„Există o diferență de metode între China și SUA în această problemă. (...) Cred că Rusia, ca țară puternică, nu are nevoie ca China sau alte țări să îi furnizeze arme!”, declara, la momentul respectiv, oficialul de la Beijing, în cadrul unui briefing de presă.
Pe de altă parte, de la începutul invaziei, regimul comunist chinez s-a abţinut să ceară însă Kremlinului să-şi retragă trupele din Ucraina.
Parteneriat departe de ochii lumii?
În pofida dezmințirilor oferite de Beijing, semnale venite de la Moscova sugerează cu totul altceva. Potrivit Reuters, ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a dezvăluit, la sfârșitul săptămînii trecute, într-un interviu televizat, că o parte din rezervele de aur și de valută ale Rusiei sunt în monedă chineză.
„Vedem ce presiuni sunt exercitate de către țările occidentale asupra Chinei pentru a limita comerțul reciproc. Cred însă că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menținem cooperarea pe care am realizat-o și nu doar să o menținem, ci și să o creștem într-un mediu în care piețele occidentale se închid.”, a afirmat Siluanov.
Prietenie mai strânsă ca oricând
Aparenta solicitare de sprijin a Moscovei către Beijing are loc în contextul în care șefii spionajului american au avertizat, săptămâna trecută, în Congresul SUA, că Rusia și China sunt mai apropiate ca oricând în ultimele șapte decenii.
„Această apropiere continuă!”, remarca directoarea Comunităţii Naţionale de Informaţii a SUA, Avril Haines, în timpul unei audieri în fața Comitetul de Informaţii al Camerei Reprezentanţilor din Congresul american.
„Cred că există o limită până la care se va merge, dar, cu toate acestea, rămâne o preocupare. În ceea ce privește impactul actualei crize, aș spune că încă nu îmi este clar exact cum va afecta traiectoria relației dintre Rusia și China.”, spunea Haines.
La aceeași audiere, directorul CIA, William J. Burns, preciza că parteneriatul dintre China și Rusia s-a consolidat în ultimii ani. Cu toate acestea, el adăuga că, în opinia sa, președintele chinez, Xi Jinping, și conducerea chineză „sunt puțin neliniștiți de ceea ce văd în Ucraina".
În același timp, China a urmărit cu prudență cât de strâns au colaborat UE și SUA în criza ucraineană. În acest context, oficialii chinezi au „evaluat relația lor cu Europa și au estimat ceea ce ei consideră a fi capacitatea lor de a crea o prăpastie între noi și europeni”, mai spunea Burns.
