Sistemul judiciar deformat de „reforma” Băsescu-Macovei a introdus ca metode uzuale abuzurile, iar binomul Coldea-Kovesi a instituționalizat prin protocoale secrete acțiuni neconstituționale. Cangrena nedreptăților programate a ajuns până la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde acum se dau, ca un pospai de revenire spre legalitate, decizii pe bandă rulantă pentru revizuiri de sentințe, recursuri în anulare, achitări. Măsurile reparatorii parțiale nu pot compensa dramele umane, distrugerea carierelor profesionale, pierderile economice produse pe scară largă de un sistem ticălos care acționa, culmea, în numele unui „stat de drept”. Fondatorul macanismului viciat, Băsescu Traian, beneficiar al manevrelor odioase, dirija sistemul chiar și de la cârciumă, unde nu se sfia să anunțe cum sunt programate victimele să intre în malaxor.
La ÎCCJ, Completul de judecată CC Civil 2-2019 dă la începutul acestei săptămâni, luni, 18 martie, o decizie care admite contestația în anulare într-un dosar – nr. 538/1/2019, un nou pas care continuă o epopee începută în 2006. Atunci, în septembrie, exploda o știre cu un puternic interes public și impact în structurile militare. DNA, secția militară, începea urmărirea penală împotriva unor generali, acțiune ce avea să producă, în cascadă, schimbări la vârful comenzii Armatei Române. Afacerea „Tofan” pornise dintr-un denunț din interiorul Ministerului Apărării Naționale, bine difuzat în media pe canalele propagandei care începuse să funcționeze după instalarea lui Băsescu la Cotroceni. Intra sub anchetă un contract de tip barter între Trupele Terestre, care primeau cauciucuri pentru vehicule militare de la Tofan, în schimbul tehnicii militare dezafectate. Auditul Armatei a pretins post factum că schimbul dezavantaja Armata cu peste 1 milion de euro. Ținta dosarului deschis de procurorii anticorupție era orientată spre generalii Mihail Popescu și Eugen Bădălan, fostul și actualul şef al Statului Major al Armatei. Popescu semnase contractul cu Tofan Grup, iar Bădălan, care îl succeda în funcție, prelungise contractul printr-un act adițional. Eugen Bădălan, numit în octombrie 2004 de Ion Iliescu, nu era considerat de Băsescu „un om sigur”, mai ales că și relația noului președinte cu ministrul Apărării, apropiat de premierul Tăriceanu, scârțâia. Atunci se pune în mișcare operațiunea de decapitare a capului oștirii – Bădălan și a eliminării unui parlamentar PSD, Popescu, care intrase în politică după trecerea în rezervă.
DNA lucra pentru schimbarea comenzii armate DNA
12 ofițeri din structurile de comandă ale Trupelor Terestre sunt urmăriți penal în septembrie 2006. Sarabanda scandalurilor din Ministerul Apărării era în toi. Politicienii înveninau atmosfera cu declarații tranșante. Mihail Popescu spune că schimbul tip barter fusese singura soluție pentru a rezolva o problemă stringentă și avusese acordul ministrului Frunzăverde. Atanasiu, ministru al Apărării în 2006, era și el urmărit penal după o plângere venită de la Cotroceni. Situația lui fragilă nu-l împiedică însă să-i ceară lui Băsescu demiterea lui Bădălan de la șefia Statului Major al Armatei. În 12 septembrie, Bădălan demisionează și solicită trecerea în rezervă. Dosarul „Afacerii Tofan” ajunge în instanță în 2007. Abia în 2012, șase dintre cei urmăriți penal vor primi condamnări definitive - patru ani cu suspendare. Sentința confirma decizia Completului de fond de la Înalta Curte format după formula „Toți, Doamne, și toți trei” (Ionuț Matei, Ioana Bogdan, Cristina Rotaru) care stabilise și sumele datorate Ministerului Apărării de cei condamnați, care se ridicau la echivalentul a 1,26 milioane de euro.
„Admite contestația în anulare formulată de Bădălan Eugen, Lincă Simion și Oțelea Nicolae, în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naționale - Statul Major al Forțelor Terestre”
Hotărâre Complet Civil 2-2019 dată în 18.03.2019 la ÎCCJ
Bădălan obține o victorie, Popescu a murit
Soluția din 18 martie 2019 de la ÎCCJ admite contestațiile în anulare formulate de Eugen Bădălan, Lincă Simion și Oțelea Nicolae, care solicită un recurs la deciziile care stabileau răspunderea delictuală și implicit plata despăgubirilor către Ministerul Apărării. Generalul Mihail Popescu a murit între timp de inimă rea, zdruncinat de o condamnare nedreaptă, și nu poate beneficia de șansa reparatorie a recursului. În 20 mai 2019 este fixat termenul recursului. După 13 ani, Afacerea Tofan nu și-a încheiat parcursul prin instanțele de judecată. Carierele unor ofițeri de rang superior au fost însă distruse de DNA, care s-a raliat jocurilor politice dirijate de Băsescu.
CSAT AD-HOC convocat la „POTCOAVA”
Băsescu Traian nu vrea să recunoască rolul de dirijor pe care l-a avut în folosirea procurorilor DNA pentru eliminarea adversarilor politici și impunerea unor favoriți în funcțiile de comandă din armată. La o banală masă cu prieteni politici din Partidul Democrat, convocați la cârciuma „Potcoava”, Băsescu anunța cu precizie „programul” de schimbări de la Ministerul Apărării. Agapa s-a derulat în 9 septembrie 2006, cu patru zile înainte de demisia lui Bădălan. Întâmplarea a făcut ca de la o masă vecină, un tânăr, Nicolae Vulpe, să aibă auzul bun și să rețină discuția din „statul major” al partidului de guvernământ, pe care a povestit-o apoi la un ziar. Conform relatării lui Nicolae Vulpe, la masă cu Băsescu se aflau Vasile Blaga, ministru de Interne, Adriean Videanu, primarul Capitalei, și Radu Berceanu, ministrul Transporturilor. Discuția era condusă de Băsescu, care în cele trei ore ale întrunirii a vorbit aproape doar el. La un moment dat, președintele le-a spus că îl va schimba pe Bădălan, că a vorbit cu Atanasiu și l-a anunțat că este de acord ca acesta să fie schimbat, dar că în locul lui trebuie pusă o persoană pe care o vrea el. Băsescu a explicat că Bădălan are problemele cu anvelopele, dar și cu o altă afacere. „Nu am auzit despre ce afacere este vorba, dar am auzit când a spus că pe procurori nu te poți baza, pentru că sunt niște jigodii”, relata Vulpe. Adică, dirijorul avea îndoieli că procurorii vor executa întocmai partitura Afacerii Tofan, montată pentru schimbarea șefului armatei. Binedispus, președintele a povestit cum îl va pune la Statul Major pe un domn Marin - pe viceamiralul Gheorghe Marin - și că acesta când a fost chemat la el a început să tremure la aflarea veștii. Apoi a vorbit și despre Atanasiu, că nu „mai are mult la Apărare”. Cârciuma „Potcoava” se transformase într-o veritabilă ședință a CSAT, în format restrâns. După ce a „rezolvat” Armata, Băsescu a trecut la serviciile de informații. I-a informat pe convivi că vrea să pună un om nou la SRI, dar că la SIE nu are om. El a spus că la SRI are doi oameni, un locotenent-major tânăr și pe un adjunct pe nume Colb sau Codlea. Evident, era vorba de Coldea, puțin cunoscut atunci.