Dezbaterea pentru răspunderea magistraților putea porni cu un caz-școală - procesul soților Ceaușescu, judecați și condamnați la moarte de un Tribunal Militar Excepțional. Răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989 este marcată de un simulacru de proces, primul dintr-o lungă serie de mistificări și erori judiciare care sunt petele negre ale „statului de drept”, atât de clamat în România, dar în stadiu de deziderat și după 28 de ani de „democrație”. Nicio minimă analiză de specialitate nu confirmă că magistrații sau cei implicați în procesul de la Târgoviște au acționat în litera legii și a mandatului încredințat. Mai mult, după ce infracțiunea de omor a devenit în 2012 imprescriptibilă, participanții la mascarada tragică din 25 decembrie 1989 ar putea fi acuzați de complicitate la omor.
Declarațiile unor martori la perioada de reținere a lui Nicolae Ceaușescu și a Elenei Ceaușescu, după capturarea lor în zona Târgoviște, în 22 decembrie, până la procesul din 25 decembrie din garnizoana militară din Târgoviște, susțin că verdictul era deja luat. Completul de judecată sosit cu elicopterele de la București, aflat sub supravegherea generalului Stănculescu, avea de executat o formalitate. Comandantului unității militare, Kemenici, chiar i se sugerase că poate înscena o încercare de evadare a soților Ceaușescu pentru a-i împușca. Așa s-ar fi rezolvat ,,problema soților Ceaușescu”, fără complicația procesului. Procurorii militari care au redeschis ,,Dosarul Revoluției” susțin acum că au fost de fapt trei tentative de asasinare a cuplului Ceaușescu în perioada 22-25 decembrie 1989.
Acuzarea, susținută de apărare
Rolul de acuzator a fost ,,jucat” de maiorul Dan Voina, din Procuratura Militară. A fost șansa carierei pentru el - bastonul de mareșal purtat în raniță de orice militar plecat la luptă. Capetele de acuzare din rechizitoriu rețineau genocid, subminarea puterii de stat, subminarea economiei naționale, încercarea de fugă din țară pentru a ajunge la 1 miliard de dolari depus în străinătate. Nu a fost prezentată nicio probă. Mai mult, apărătorii - Constantin Lucescu, avocatul desemnat pentru Nicolae Ceaușescu, și Nicolae Teodorescu, pentru Elena Ceaușescu - au devenit și ei acuzatori, dezvoltând rechizitoriul asumat de Dan Voina. Condamnarea la moarte a soților Ceaușescu a fost pronunțată după o dezbatere rapidă a judecătorilor colonei Gică Popa și Ion Nistor. Execuția a fost după cinci minute, în curtea garnizoanei. Ionel Boeru, căpitan de la trupele de parașutiști de la Boteni, a descărcat pistolul-mitralieră în cei doi condamnați care au murit legați la mâini. Dreptul la recurs nu le-a fost acordat, deși, potrivit legii în vigoare, sentința nu putea fi aplicată mai devreme de zece zile.
Blestemul condamnaților
Moartea Ceaușeștilor bântuie asupra celor implicați în mascarada procesuală care avea menirea să justifice execuția. Președintele completului, Gică Popa, avansat rapid general, s-a sinucis la puțin timp. Era depresiv și se trata cu whisky. Ion Nistor a murit de ciroză, colegii spunând că devenise alcoolic. Dan Voina, ajuns general, a avut sarcina să dezlege misterele Revoluției, dar nu-și asumă participarea la crimă. Mugurel Florescu, martor la execuție, devine șeful parchetelor militare. Este anchetat acum în ,,Dosarul Revoluției” și cel al ,,Mineriadei”, redeschise de foștii subalterni. Lucescu, ajuns general de divizie, reintră în avocatură pentru a fi consilierul afacerilor lui Vântu. Jan Tănase, grefierul Tribunalului Militar Excepțional, a depășit gradul de plutonier major, urcând până la stele de general. Asesorii, ofițeri în Garnizoana Târgoviște, se păstrează anonimi. Stănculescu a murit fiind condamnat în procesul Timișoara, după ce soția s-a sinucis. Virgil Măgureanu și Voican Voiculescu sunt cercetați în “Mineriadă” și “Dosarul Revoluției”.
Operația „Ștergerea urmelor”. Furt neanchetat din arhivele militare
Dosarul original al procesului a dispărut!
Pe lângă necunoscutele și ilegalitățile care au însoțit procesul de la Târgoviște al soților Ceaușescu, se adaugă încă una - dispariția dosarului orginal din arhive. Aceasta a fost constatată de magistrații Tribunalului Militar București în 2003. Generalul Ion Panaitescu, președintele instanței, declara atunci că dispariția ar trebui anchetată de Parchetul General. Ilie Botoș, care conducea Ministerul Public, nu a declanșat cercetarea în acest sens. Dosarul nr. 1/1989 al Tribunalului Militar Excepțional a fost reconstituit, dar întrebarea ,,Cine a furat originalul din arhive?”, pusă de ancheta Jurnalului Național în 2004, la 15 ani de la Revoluție a rămas fără răspuns. Va reuși ancheta de acum a Parchetului Militar să dezlege misterul?
Dosarul original - furat, distrus sau ascuns - și-a schimbat la reconstituire numărul, ca trenurile deviate pe parcurs: din nr. 1/1989 devine 417/2003. Conform investigației ziaristei Andreea Tudorică, dosarul nou cuprinde ordonanțele de arestare ale celor doi (în copie), rechizitoriul (copie), minuta ședinței (copie), procesul-verbal prin care cei doi condamnați nu declară recurs (copie), certificatele de deces și cel constatator al morții (copie), proces-verbal al martorilor Baiu și Florescu la execuție (copie), dispozitivul sentinței (copie), hotărârea CFSN de instituire a Tribunalului Militar Excepțional (copie), proces-verbal de primire a obiectelor ce au aparținut lui Nicolae Ceaușescu și Elenei Ceaușescu.