Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul, Parlamentul, CSM și președintele României au aruncat la coșul de gunoi rezultatul Referendumului pe justiție, organizat în luna mai a anului 2019. Ordonanța de Urgență inițiată de Stelian Ion, de la USR, în preziua Revelionului a fost aprobată printr-o lege adoptată de Parlament, cu voturile integrale ale PNL, USR-PLUS, UDMR și… AUR, iar, la mijlocul acestei luni, a fost promulgată de Klaus Iohannis, prin decret. Respectiva Ordonanță opera în domeniul organizării judiciare, lucru interzis prin votul a 6,47 milioane de români, care au răspuns afirmativ la cea de-a doua întrebare adresată la consultarea populară. Iar, pentru ca respectivii cetățeni să poată răspunde, prin vot, statul român a cheltuit 28 de milioane de lei și a tipărit 162 de tone de hârtie. Toate acestea adăugându-se unui efort considerabil al uriașului aparat de propagandă făcut pentru organizarea acelui referendum și pentru aducerea oamenilor la urne.
Președintele Klaus Iohannis, care, pe 16 aprilie, a promulgat, prin decret, legea care aprobă Ordonanța de Urgență dată de Guvern în domeniul justiției, spunea, pe 27 mai 2019, a doua zi după scrutin, că: „Peste 6 milioane de români au spus „DA!” la Referendumul pe care l-am convocat pentru viitorul României și au dat, astfel, o lecție dură populismului, demagogiei și discursului antieuropean și antijustiție promovat în campanie, și nu numai, de PSD. Ieri, dragii mei, a câștigat România europeană, România democratică, România în care justiția este și trebuie să rămână independentă, România în care hoții și infractorii stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Mobilizarea extraordinară a românilor din țară și de peste hotare a fost impresionantă. Votul de astăzi ne arată că democrația s-a maturizat, că cetățenii înțeleg ce armă puternică este votul - rezultatul de astăzi, votul de ieri, 26 mai”.
La 30 mai, Iohannis a transmis o scrisoare tuturor șefilor partidelor parlamentare, în care i-a invitat la Cotroceni pentru „stabilirea direcțiilor necesare punerii în aplicare a referendumului”. Iar, pe 13 iulie 2019, într-o ceremonie la Palatul Cotroceni, liderii PNL, USR, Pro România și PMP au încheiat cu Iohannis un Acord Politic Național, „angajându-se la transpunerea în legislație a interdicției adoptării Ordonanțelor de Urgență în domeniul legilor justiției”.
În ceea ce-l privește pe Stelian Ion, ministrul care, pe 30 decembrie 2021, a inițiat Ordonanța de Urgență pentru modificarea legii de organizare judiciară, spunea, în luna februarie a anului 2019, că: „În ţara asta trebuie s-o lămurim, că se pare că pentru unii nu e clar: suntem sau nu suntem o naţie de hoţi? Vrem sau nu vrem penali în funcţii publice? Domnule Preşedinte Iohannis, facem şi noi referendumul pe justiţie? Poate aşa ne lămurim şi reuşim să separăm apele. Ştiu, e riscant, e costisitor, dar zău că vreau să ştiu dacă românii vor să fie o naţie de hoţi! Ori la bal, ori la spital!”, încheie deputatul USR.
În 26 mai 2019, a avut loc, în România, pe lângă scrutinul pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, și un Referendum național. Acesta din urmă a fost inițiat de către președintele României, Klaus Iohannis, și susținut vehement de către reprezentanții USR și PNL. Tema aleasă era justiția, în principal, iar, în mod particular, alegătorii erau chemați la urne să se pronunța cu privire la interzicerea adoptării, de către Guvern, a ordonanțelor de urgență inclusiv în domeniul organizării judiciare.
La acest referendum au fost tipărite buletine de vot cu două întrebări, cea din urmă sunând așa: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”. Conform Biroului Electoral Central, pe listele electorale permanente, la acest referendum, erau înscriși 18.272.291 de cetățeni români cu drept de vot. 10.354.421 de alegători nu s-au prezentat la urne, la acest referendum, însă 7.932.969 da. Adică 43,57 la sută dintre alegătorii înscriși în liste au fost interesați să răspundă la această întrebare, în condițiile în care cvorumul minim necesar validării răspunsurilor era de 30 la sută. 6.477.865 de cetățeni români au răspuns cu „DA” la această întrebare, reprezentând 86,18 la sută din alegătorii prezenți la urne și 35,44% din totalul celor înscriși în listele electorale permanente. 1.038.916 votanți au pus ștampila pe „NU”, iar 407.088 buletine de vot au fost anulate. Pentru organizarea acestui referendum, potrivit unui raport oficial întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), s-au folosit nu mai puțin de 162 de tone de hârtie tip „ziar”, de 84 de centimetri, cu 48,8 grame pe metru pătrat. Iar de la buget, s-a alocat o sumă de 27.613.000 de lei, reprezentând 5.821.475 de euro, proveniți din Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului, din care 18.739.000 de lei au fost folosiți pentru cheltuielile de personal, 7.024.000 de lei pentru cheltuieli cu bunuri și servicii, iar 1.850.000 de lei au reprezentat cheltuieli cu active nefinanciare.
Ministerul Afacerilor Interne a primit, astfel, o sumă de 23 de milioane de lei, Serviciul de Telecomunicații Speciale a primit 4.069.000 de lei, iar 544.000 de lei au plecat de la Secretariatul General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică.
OUG pentru prorogarea implementării completelor de 3 în apel
De ce sunt relevante aceste cifre și cantități? Pentru că, pe data de 16 aprilie 2021, președintele Klaus Iohannis, inițiatorul acestui referendum care a generat aceste cheltuieli de resurse, a anihilat, printr-o singură semnătură, tot demersul politic, financiar, juridic, electoral și constituțional făcut în urmă cu doi ani. Anihilare la care au contribuit Guvernul, Parlamentul și partidele politice.
Citește pe Antena3.ro
Reamintim faptul că, în data de 30 decembrie 2020, ministrul Justiției de la USR, Stelian Ion, unul dintre cei mai vehemenți susținători ai organizării referendumului, a inițiat un proiect de ordonanță de urgență pentru prorogarea unor dispoziții din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, încălcând, astfel, flagrant, rezultatele prezentate mai sus ale consultării populare din 26 mai 2019.
În aceeași zi, sub semnătura premierului Florin Vasile Cîțu și a aceluiași ministru USR Stelian Ion, Guvernul a adoptat OUG 215/2020, „privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completelor de judecată în apel”, care cuprinde un articol unic, conform căruia „dispozițiile art. 54 alineat 2 din legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, privitoare la judecarea apelurilor în format de 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2023. În procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021 și până la 31 decembrie 2021, inclusiv, dispozițiile art. 54 alineat 2 din legea 304/2004 referitoare la judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu data de 1 ianuarie 2023. Apelurile formulate în cauzele penale repartizate în primă instanță începând cu data de 1 ianuarie 2021, până la 31 decembrie 2021 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători”.
Încă un document guvernamental, adoptat în aceeași zi
Ordonanța de Urgență, care încalcă referendumul pe justiție, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316, din data de 30 decembrie 2020.
Ei bine, în aceeași zi, Guvernul a adoptat și o Hotărâre, prin care a aprobat transmiterea către Parlamentul României a unui proiect de lege de aprobare a Ordonanței de Urgență în cauză. Iar, de aici, lucrurile devoalează un dispreț aproape generalizat la nivelul instituțiilor statului, indiferent că vorbim de puterea judecătorească, de puterea executivă sau de puterea legislativă, la adresa celor 6,47 de milioane de români care au ieșit, în 26 mai 2019, să voteze Referendumul lui Klaus Iohannis, punând ștampila „DA” pe o întrebare care lua, practic, dreptul Guvernului de a legifera, prin ordonanțe, în exact domeniul în care, în 30 decembrie 2020, Guvernul care a susținut acest referendum, prin partidele componente, nu avea girul populației să o mai facă.
Trei instituții fundamentale ignoră total voința exprimată prin vot
„Jurnalul” prezintă modul în care această încălcare a referendumului din 2019 a fost aprobată de Parlament. Astfel, după o lună de la transmiterea proiectului de lege de aprobare a OUG-ului respectiv, actul normativ a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, ca primă cameră sesizată. Biroul Permanent, condus de Ludovic Orban, președinte al PNL, a trimis adrese pentru avize și rapoarte către comisiile Juridică și de Drepturile Omului.
La data de 12 februarie, Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților, condusă de deputatul grupului Minorităților Naționale Iusein Ibram, a înaintat Comisiei Juridice o adresă prin care arată că, cu unanimitate de voturi, în ședința din 11 februarie, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă și, în urma dezbaterilor, au hotărât să acorde aviz favorabil.
În 23 februarie, Comisia Juridică a Camerei Deputaților, condusă de USR-istul Mihai Alexandru Badea, înaintează Plenului Camerei un raport, contrasemnat, în calitate de secretar, de deputatul PNL Cristian Tudor Băcanu (fost secretar de stat în Ministerul Justiției), în care se arată că, tot cu majoritatea de voturi, deputații comisiei au decis să propună adoptarea proiectului
de lege.
Nimeni dintre toți cei enumerați mai sus nu și-a pus problema că acest proiect de lege de adoptare a unei OUG în domeniul organizării judiciare încalcă voința populației, exprimată la referendumul din 2019.
Consiliul legislativ și CSM, aceeași atitudine
Însă nu doar aceștia au ignorat referendumul, ci și alte două instituții avizatoare. Este vorba despre Consiliul Legislativ, condus de fostul ministru PSD al Justiției și ex vicepreședinte al Camerei, Florin Iordache, care a transmis un aviz favorabil pentru proiectul de ordonanță de urgență, făcând unele observații și propuneri, care însă nu fac referire la referendum. Se invederează, printre altele, că „proiectul nu este însoțit de avizul de oportunitate emis de Secretariatul General al Guvernului, așa cum prevede Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului (…)”.
O altă instituție care și-a dat girul, fără a ține cont de rezultatele referendumului, este Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta a fost sesizat încă din luna noiembrie a anului 2020, de către fostul ministru liberal al Justiției, Cătălin Predoiu, cu un proiect de ordonanță similar celui inițiat de Stelian Ion, dar care, ulterior, a fost retras de pe agenda Executivului. În 12 noiembrie, Plenul CSM a emis Hotărârea nr. 221, prin care, cu unanimitate de voturi, „avizează favorabil proiectul de Ordonanță de Urgență privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completelor de judecată în apel”. Documentul este semnat de către fostul președinte al CSM, judecător Nicoleta Margareta Țînț.
Doar cinci senatori au votat împotrivă
Forma adoptată de Camera Deputaților a acestui proiect de lege a fost transmisă la Senat, care a fost camera decizională. Spre deosebire de colegii deputați, în Comisia pentru Drepturile Omului, egalitate de șanse, culte și minorități, senatorii au decis să avizeze negativ proiectul de lege. Și nu oricum, ci în unanimitate, așa cum rezultă în adresa transmisă Comisiei Juridice, sub semnătura președintelui Matei Constantin Bogdan și a secretarului Neagu Ionuț.
Însă, la Comisia Juridică, s-a revenit la ignorarea totală a referendumului din 2019. Aici, cu majoritatea senatorilor prezenți, s-a decis acordarea unui raport de admitere, fără amendamente. Raportul este semnat de către președintele Comisiei, senatorul liberal Laura Iulia Scântei.
Dezbaterea și votul final în Plenul Senatului au avut loc în data de 22 martie 2021, iar proiectul de lege privind aprobarea OUG 215/2020 a fost adoptat cu 85 de voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” și 37 de abțineri. 12 senatori AUR, 40 de senatori PNL, 25 de senatori USR-PLUS și 8 senatori UDMR au votat „pentru”. Împotrivă au votat senatorii PSD Nicușor Cionoiu, Laura Mihaela Fulgeanu Moagher, Laura Georgescu, Marius Humelnicu și Daniel Cătălin Zamfir, aceștia fiind singurii care s-au opus legiferării actului Guvernului Cîțu, prin care se anihilează, practic, voința populară. 36 de senatori PSD și senatoarea independentă
Diana Ivanovici Șoșoacă s-au abținut de la vot.
Interesant este și faptul că fosta finală adoptată de Senat a devenit Legea nr. 85/2021, care a fost depusă, în 29 martie 2021 la Secretariatul General, „pentru exercitarea dreptuluii de sesizare asupra constituționalității legii”. Deloc surprinzător, nimeni (vreun grup parlamentar, președintele României, președinții celor două Camere, președintele CSM, primul ministru sau președintele ÎCCJ – care sunt îndrituiți legal să facă acest lucru) nu au sesizat Curtea Constituțională, arătând că, prin adoptarea legii de aprobare a acestei ordonanțe de urgență. Se încalcă flagrant rezultatul Referendumului Național din 26 mai 2019.
Cei 11 oficiali care au demonstrat că hârtia suportă absolut orice. Inclusiv ipocrizia
Un an și 11 luni a ținut jocul de-a „justiția”, întreținut până la epuizare de președintele Klaus Iohannis, de conducerile PNL și USR-PLUS, precum și de mulți susținători ai acestora cu privire la necesitatea scoaterii Guvernului din decizia cu privire la legile justiției. În 16 aprilie, prin Decretul nr. 308/2021, președintele României a promulgat legea de aprobare a OUG 215/2021, făcându-și praf propriul referendum pe justiție. Așa cum arătam anterior, la demolarea voinței populare din 26 mai 2021, au pus
umărul 11 demnitari ai noii puteri. Este vorba despre Stelian Ion, ministrul USR al Justiției, de premierul PNL, Florin Vasile Cîțu, de fostul secretar de stat în Ministerul Justiției, liberalul Cristian Tudor Băcanu, de senatoarea PNL Laura Iulia Scântei, de deputatul minorităților naționale Iusein Ibram, de fostul deputat PSD Florin Iordache, de deputatul USR Mihai Alexandru Badea,
cărora li se adaugă președintele PNL și al Camerei Deputaților Ludovic Orban, președintele Senatului Anca Dana
Dragu, de la PLUS, fostul președinte al CSM Nicoleta Margareta Țînț și, nu în ultimul rând, de președintele României, Klaus Werner Iohannis. Toți aceștia au inițiat, adoptat, semnat și transmis documente oficiale care reglementează o situație interzisă de votul popular.
Lor li se alătură responsabilii indirecți, care, prin votul lor, au contribuit la transformarea în lege a acestei chestiuni. Este vorba despre Plenul CSM, despre 85 de senatori și despre 213 deputați.
În încheierea acestei povești incredibile, reamintim ceea ce atrăgea atenția, încă de la sfârșitul anului trecut, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii. „Guvernul nu poate emite ordonanța de urgență în domeniul organizării judiciare, întrucât ar arunca în aer întreg sistemul judiciar. O ordonanță neconstituțională, prin încălcarea suveranității naționale exprimate clar prin referendumul din 2019, ar crea condițiile ca toate apelurile civile sau penale judecate în 2021 în complete de 2 judecători să poată fi anulate. Haosul provocat cu completele nelegale de la ÎCCJ ar fi neînsemnat pe lângă ce ar însemna posibilitatea anulării celor aproape 250.000 de hotărâri judecătorești pronunțate în apel”, preciza, la vremea respectivă, avocatul Adrian Toni Neacșu. Acesta adăuga că, profesional, abia așteaptă să i se dea ocazia să atace la CCR o eventuală OUG neconstituțională care încalcă referendumul pe justiție din 2019, „indiferent ce consecințe va avea asta”.
Ca atare, în 22 februarie, Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege de aprobare a OUG 215/2020, cu 213 voturi „pentru”, 105 voturi „împotrivă”, nicio abținere, iar doi deputați nu au votat.
