Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Direcţia de Operaţiuni Speciale a început să primească dosare în care SRI făcea interceptări la solicitarea anchetatorilor, primele cazuri fiind de la Serviciul de Proceduri Speciale din cadrul Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, au declarat joi, pentru News.ro, surse judiciare.
Potrivit surselor citate, procurorii care aveau la Serviciul Român de Informaţii solicitări de interceptare, filaj, localizare sau pentru alte operaţiuni specifice le vor transmite la Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea interceptărilor făcute de SRI în dosarele penale.
Direcţia Operaţiuni Speciale ar fi primit deja primele dosare de la procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, predominante fiind cele de la Serviciul Proceduri Speciale, cel care se ocupă de dosarele de urmărire internaţională şi extrădări.
Surse judiciare au precizat că activitatea procurorilor care instrumentează dosare în care sunt incluse şi interceptări sau filaje nu va fi îngreunată întrucât în cauze va exista suportul Direcţiei de Operaţiuni Speciale. Singura problemă care ar putea să apară pe măsură ce Direcţia de Opraţiuni Speciale este încărcată progresiv cu dosarele parchetelor din Capitală şi din ţară ar fii aceea a timpului de soluţionare a solicitărilor, în cazul în care numărul de angajaţi al acestei structuri nu este mărit proporţional cu volumul de activitate.
Citește pe Antena3.ro
Interceptările din dosarele Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale structurilor din subordine vor fi făcute, după decizia Curţii Constituţionale, de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română, structură care nu a fost inclusă în decizia judecătorilor constituţionali, au declarat, pentru News.ro, surse judiciare.
“Interceptările vor fi făcute cu celeritate în continuare de această structură, care nu a fost inclusă în decizia Curţii Constituţionale. Aceasta este pârghia legală pusă la punct între cele două structuri şi care are rolul de a asigura bunul mers al anchetelor existente şi ale celor viitoare”, au precizat sursele citate.
Şi până la decizia Curţii Constituţionale, Parchetul instanţei supreme şi parchetele din subordinea sa, mai puţin DNA şi DIICOT, lucrau în 70-80 la sută dintre cazuri împreună cu DOS.
Conform surselor citate, DNA are structură proprie, care poate fi îmbunătăţită, în vreme ce DIICOT lucrează la perfectarea unui astfel de serviciu.
Curtea Constituţională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională.
CCR arată, în motivare, că decizia se aplică dosarelor aflate pe rol. ”Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, potrivit motivării CCR.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive, Curtea precizează că ”această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Poliţia Română estimează că, pentru realizarea supravegherii tehnice, urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind interceptările, are nevoie de 30 de milioane de euro şi 1.000 de posturi noi. În În acest moment, prin structurile sale specializate, Poliţia Română asigură parchetelor suport informativ, tactic-operaţional şi tehnico-operativ specializat, în instrumentarea dosarelor penale.
DNA a cerut, miercuri, suplimentarea bugetului cu aproape 10,5 milioane de euro, pentru a putea să achiziţioneze tehnică de interceptare şi a detaşa 130 de ofiţeri care să se ocupe de supravegheri operative şi înregistrări ambientale. Activitatea DNA ar putea reveni la standardele din prezent în aproximativ doi ani după asigurarea acestor resurse, au precizat reprezentanţii parchetului anticorupţie.
Şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cere înfiinţarea unui serviciu tehnic, prin OUG, pentru a putea continua activităţile de supraveghere din dosarele penale. Direcţia vrea suplimentarea bugetului cu peste 20 de milioane de euro pentru echipamente tehnice şi detaşarea a 200 de poliţişti.
Guvernul intenţionează să aprobe în şedinţa de joi OUG prin care să rezolve pentru moment situaţia provocată de decizia CCR privind neconstituţionalitatea interceptărilor făcute de SRI în dosarele penale, au declarat pentru News.ro surse oficiale.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, declara marţi, înainte de publicarea motivării deciziei CCR, că va promova o Ordonanţă de Urgenţă care să prevadă că infrastructura pentru interceptări poate fi utilizată de poliţişti şi procurori, apreciind că "singura soluţie e să folosim infrastructura asigurându-ne că personalul e abilitat de a face cercetare penală".
