Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rechizitoriul DNA descrie mecanismul prin care Cristinel Stanciu, fost comisar-șef, ar fi obținut informații bancare pentru avantaj economic și anticiparea anchetelor
Fostul comisar-șef de poliție Cristinel Stanciu și soția sa, angajată bancară, au fost trimiși în judecată de DNA pentru acces ilegal la informații confidențiale și instigare la acces neautorizat. Rechizitoriul dezvăluie un sistem complex prin care datele protejate de secretul bancar erau folosite pentru firmele familiei și pentru a preveni acțiuni judiciare.
Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată, luna trecută, pe fostul comisar-șef de poliție Cristinel Stanciu, la data faptelor încadrați la IPJ Buzău și ulterior director adjunct la Centrul de Cooperare Polițienească Internațională al IGPR. Acesta este acuzat de instigare la acces ilegal la un sistem informatic și divulgare de informații nepublice, potrivit Stiri pe Surse.
În același dosar, sunt inculpați:
- Rossana Ramona Stanciu, soția sa, angajată bancară, pentru accesarea ilegală a sistemelor informatice și transmiterea de date confidențiale;
- Stela Baroian, pentru acces ilegal la sistem informatic;
- Silviu Petre Voicu și Claudia Larisa Răchițeanu, pentru mărturie mincinoasă.
Faptele s-au petrecut între noiembrie 2023 și aprilie 2025, iar datele erau folosite atât pentru interesele firmelor familiei, cât și pentru anticiparea unor anchete penale.
La ultimul termen, instanța a trimis o adresă către SC Banca Transilvania SA, pentru ca instituția să poată formula cereri și excepții în termen de 30 de zile.
Mecanismul: cum au fost folosite datele bancare confidențiale
Rechizitoriul DNA arată că fostul comisar-șef Cristinel Stanciu, ulterior director adjunct la IGPR, ar fi administrat în fapt trei societăți comerciale pe numele membrilor familiei și ar fi folosit informațiile bancare confidențiale ale soției sale pentru a elimina riscurile comerciale.
Potrivit procurorilor:
„A administrat în fapt (…) SRL (…) în scopul obținerii în mod direct de profit (…) folosind informații nedestinate publicității și de natura secretului bancar obținute de soția acestuia.”
Astfel, accesul la aceste date oferea un avantaj economic imposibil într-o piață normală:
„A fost înlăturat riscul contractării cu operatori economici insolvabili (…) risc ce trebuie să fie asumat de orice operator economic.”
Afaceri conduse „de la serviciu”
Deși Stanciu nu figura oficial ca administrator, deciziile erau luate de el. Soția, părinții și apropiații apăreau în acte, dar angajații știau cine conduce: „Dădea dispoziții tuturor angajaților societății, aproba plățile către furnizori, discuta direct cu furnizorii și clienții.”
Mai mult, acțiunile se desfășurau în timpul programului de polițist: „Acționând în numele acestor societăți chiar și în timpul programului de lucru.”
Martorii îl numeau direct „șeful mare”, potrivit conversațiilor analizate.
Banca: instrument pentru verificarea partenerilor și protecție juridică
Soția inculpatului verifica bonitatea partenerilor de afaceri înainte de contracte:
„Să verifice dacă (…) are bani în cont și dacă are rulaj pe acest cont.”
Datele transmise includeau: solduri, credite, cifre de afaceri, rulaje și plafoane active. Uneori, erau verificate chiar persoane fizice:
„A accesat sistemul informatic (…) privind soldul conturilor bancare aparținând (…) și societăților acestuia.”
Cel mai grav episod implică accesarea datelor referitoare la ancheta DNA:
„Solicitare informații DNA București în dos penal (…) cu privire la efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția.”
Scopul:
„Pentru a preveni sau combate posibile acțiuni judiciare care ar viza angajarea răspunderii sale penale.”
Mărturia mincinoasă: angajații știau cine decide
Doi martori sunt acuzați că au negat rolul real al polițistului. Rechizitoriul arată contrariul:
„Nimic nu se întâmpla fără știrea acestuia.”
„Efectuarea unor plăți către furnizori (…) programul angajaților (…) prețul ofertat.”
Informația ca avantaj economic
Rechizitoriul evidențiază că nu a fost vorba de furt de bani, ci de folosirea datelor confidențiale pentru avantaj competitiv. Piața era dezechilibrată: firmele conduse informal știu deja cine intră în insolvență.
Legături și influențe în IPJ Buzău
Informații publice și neoficiale arată că Stanciu ar fi avut legături de rudenie și cumetrie cu foști șefi din IPJ Buzău, ceea ce i-ar fi facilitat promovarea și controlul asupra firmelor implicate în lucrări la Barajul Siriu.
Citește pe Antena3.ro
