x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie Dosarul 'Mineriada': Iliescu era îngrijorat că cineva putea ascunde un pistol într-o cameră de filmat

Dosarul 'Mineriada': Iliescu era îngrijorat că cineva putea ascunde un pistol într-o cameră de filmat

15 Iun 2017   •   18:08
Dosarul 'Mineriada': Iliescu era îngrijorat că cineva putea ascunde un pistol într-o cameră de filmat

Fostul preşedinte Ion Iliescu a refuzat să fie filmat, în mai 1990, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai manifestanţilor din Piaţa Univeristăţii, fiind îngrijorat că în camera de luat vederi putea fi ascuns un pistol. 

În rechizitoriul din dosarul Mineriada, trimis recent în instanţă de procurorii militari, se arată că, după alegerile din mai 1990, câştigate de Ion Iliescu şi FSN, Liga Studenţilor, Grupul Independent pentru Democraţie şi Asociaţia 21 Decembrie au considerat că votul reprezintă voinţa poporului şi au hotărât să se retragă din Piaţa Universităţii, dând posibilitatea membrilor lor de a participa la manifestaţii ca simple persoane, fără vreo apartenenţă civică. 

În aceste împrejurări, manifestaţiile din Piaţa Universităţii au început treptat să scadă în intensitate. Mai mult, s-a încercat o întâlnire între manifestanţi şi Ion Iliescu pentru a negocia o evacuare paşnică a zonei. 

După negocieri purtate de Ion Caramitru, Dan Hăulică şi Andrei Pleşu cu Marian Munteanu, a fost stabilită o întâlnire cu Ion Iliescu. 

Una din condiţiile puse de Ion Iliescu a fost ca întâlnirea să nu fie filmată, după ce "un civil" i-a spus că în camera de luat vederi putea fi ascuns un pistol. 

Informaţia apare în declaraţia dată de fostul ministru al Culturii, Andrei Pleşu, în cadrul audierii la Parchet: "Ni s-a trimis o listă cu cei care vor veni din Piaţa Universităţii la întâlnirea cu preşedintele Ion Iliescu. Reprezentanţii Pieţei Universităţii au pus condiţia ca întâlnirea cu Ion Iliescu să se înregistreze cu o cameră de luat vederi. În acest timp erau probleme şi din partea preşedintelui Ion Iliescu. Am fost de faţă când un domn în civil, bănuiesc că de la SPP, l-a sfătuit pe preşedinte să nu accepte prezenţa unei camere de luat vederi pentru că într-o asemenea cameră s-ar putea ascunde un pistol extra plat. Ion Caramitru, pe bună dreptate, a respins ca ridicolă această ipoteză, dar Ion Iliescu a părut totuşi îngrijorat. Acest lucru, plus faptul că ni s-a comunicat că, pe lângă lista trimisă deja din Piaţa Universităţii, a venit ca participant şi Doina Cornea care nu era pe listă, l-au determinat pe Iliescu să suspende întâlnirea. Doina Cornea se manifestase în mod public împotriva lui Ion Iliescu, iar acesta nu o considera un interlocutor, ci mai degrabă un duşman. Deci a fost un eşec". 

Pleşu mai spune că, peste câteva zile, a fost sunat de Ion Iliescu, care i-a spus că doreşte să aibă totuşi o întâlnire cu reprezentanţii manifestanţilor, chiar şi în prezenţa unei camere de luat vederi. Marian Munteanu a transmis însă că protestatarii vor ca întrevederea să aibă loc la Televiziunea Română şi să fie transmisă în direct, idee refuzată de Ion Iliescu. 

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru infracţiuni contra umanităţii în dosarul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990. 

Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane. AGERPRES

×