Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele două dosare se vor judeca, practic, în același timp. Primul se află pe rolul Secției Penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție încă din data de 5 mai 2023 și este, în fapt, faza apelului declarat de DNA împotriva soluției adoptate, pe fond, de Curtea de Apel București, în afacerea „Hidroelectrica”, în data de 14 aprilie 2023.
În apel, DNA și omul de afaceri Bobby George Marian Păunescu au calitate de apelanți, în timp ce fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului Elena Udrea și jurnalistul Dan Andronic au calitatea de intimați - inculpați. Procesul se referă la infracțiuni de trafic de influență, mărturie mincinoasă, spălare de bani și la infracțiuni de corupție.
Judecata în calea ordinară de atac a început la Înalta Curte de Casație și Justiție încă din data de 6 iunie 2023. La data de 3 octombrie 2023, magistrații instanței supreme au respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de depunere a unei cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), formulate de Elena Udrea, pentru emiterea unui aviz consultativ, în temeiul Protocolului nr. 16 din Convenție și a Legii nr. 173/2022.
La termenul de judecată din 31 ianuarie 2024 judecătorii au decis să amâne pronunțarea sentinței definitive în acest dosar pentru ședința din data de 4 martie 2024.
Proces închis, pe motiv de prescripție
Reamintim că la data de 14 aprilie 2023, Secția Penală a Curții de Apel București, care a analizat pe fond acuzațiile aduse de DNA în acest dosar, a emis Sentința Penală nr. 66/F/2023, prin care, în temeiul articolului 396 alineatele 1 și 6, raportat la articolul 16 alineat 1 litera „f” din Codul de procedură penală, care prevede că „instanța hotărăște încetarea procesului penal în cauzele în care a intervenit prescripția răspunderii penale”, a hotărât că încetează procesul penal față de Elena Gabriela Udrea, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare de bani, ca efect al împlinirii termenului de prescripție generală a răspunderii penale.
Cu toate acestea, magistrații Curții de Apel București nu au găsit-o pe Udrea nevinovată, dovadă și faptul că, prin aceeași sentință, au dispus confiscarea specială de la fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului a sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv de 900.000 de euro, menținând, totodată, măsura asigurătorie a popririi luată de DNA în data de 15 februarie 2016, precum și măsura sechestrului asigurător dispusă la data de 1 octombrie 2018 a Curții de Apel București, în vederea executării măsurii de siguranță a confiscării speciale.
Dosar trimis de două ori în instanță
În 20 noiembrie 2017, procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată pe Elena Udrea și pe Dan Andronic, reținând în rechizitoriul întocmit la acel moment faptul că, în anul 2011, Elena Gabriela Udrea ar fi acceptat propunerea făcută de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, prin intermediari, de a primi suma de 5 milioane de dolari SUA pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul companiei de stat Hidroelectrica SA în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (este vorba despre preț și despre cantitatea energiei furnizate), a contractelor pe care firma omului de afaceri le încheiase cu Hidroelectrica.
Procurorii arată că, din suma promisă, Elena Udrea ar fi primit, în luna noiembrie a anului 2011, prin intermediari, 3,8 milioane de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro. Această creanță reprezenta o sumă pe care o companie ar fi primit-o cu titlu de împrumut de la o firmă a lui Bogdan Buzăianu și care era garantată cu părțile sociale ale societății care edita, la acel moment, cotidianul „Evenimentul Zilei”. DNA susține că pentru a ascunde faptul că era beneficiara reală a creanței de 900.000 de euro, Elena Udrea ar fi preluat această creanță prin intermediul unei companii controlate de Dan Andronic. Acesta din urmă ar fi făcut afirmații nereale cu privire la acest aspect în fața procurorilor.
Interesant este și faptul că acest dosar a fost retrimis în judecată de DNA, în data de 24 iunie 2019, pentru că, în 11 februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat și îndepărtat mai multe probe ale procurorilor.
Ultima șansă să scape de cei 6 ani de pușcărie din Dosarul „Gala Bute”
Tot pe 4 martie, la aceeași oră. Elena Udrea mai are un proces decisiv. Este vorba despre apelul pe care l-a declarat în cauza prin care a solicitat revizuirea sentinței de 6 ani de închisoare cu executare, primită în Dosarul „Gala Bute”. La data de 13 decembrie 2023, Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire și a obligat-o pe Elena Udrea la plata sumei de 300 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Procesul s-a mutat la Completul de 5 judecători.
Elena Udrea cere, prin această cale a revizuirii, atât redeschiderea Dosarului „Gala Bute”, cât și suspendarea executării mandatului cu închisoarea, iar în sprijinul solicitării făcute a depus, prin intermediul avocaților săi, presupuse probe noi, printre care s-ar regăsi și un document care ar fi avut, până anul trecut, caracter secret. În acest document ar fi consemnate mai multe declarații date în fața unui notar, care ar contrazice situația de fapt reținută de instanță la momentul condamnării Elenei Udrea. Concret, documentul în cauză ar demonstra că rechizitoriul din Dosarul „Gala Bute” s-ar fi bazat pe mărturii obținute prin exercitarea unor presiuni asupra martorilor, pe intimidarea unor martori denunțători, care au fost audiați fără să fi fost asistați de apărători aleși, ci de un avocat din oficiu agreat de DNA.
De asemenea, ar mai exista la dosarul revizuirii înscrisuri din care ar rezulta că martorii folosiți de DNA au revenit asupra declarațiilor și care ar fi relatat că au fost obligați de procurori să scrie declarațiile după dictare.
