Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La opt zile de la pronunţarea deciziei prin care Klaus Iohannis a fost notificat că are obligaţia de a semna decretul de revocare a procurorului-şef al DNA, Curtea Constituţională a publicat, aseară, documentul în Monitorul Oficial. Motivarea este una devastatoare în legătură cu refuzul lui Iohannis de a semna decretul, pe care îl caracterizează ca fiind unul neconstituţional şi care îl pune pe ministrul Justiţiei în imposibilitatea de a-şi exercita autoritatea administrativă asupra procurorilor, aşa cum prevede Legea Fundamentală. Însă decizia CCR este cruntă la adresa susţinătorilor ideii potrivit căreia procurorii sunt independenţi. Curtea arată că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, autoritate care se exercită inclusiv asupra carierei procurorilor şi a procurorilor numiţi în funcţii de conducere.
În cele 73 de pagini ale motivării Deciziei CCR, la care se adaugă altele, până la 133 de pagini, conţinând opiniile separate şi concurente, Curtea îi explică lui Klaus Iohannis că ministrul Justiţiei are autoritate administrativă asupra procurorilor şi asupra carierelor acestora. „Guvernul, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a ţării. Autoritatea ministrului Justiţiei nu se exercită în raport cu programul de guvernare, neavând nicio contingenţă cu aceasta, ci reprezintă o exercitare a unui raport specific de putere care vizează activitatea desfăşurată de procurori”. Mai departe, CCR precizează că autoritatea ministrului Justiţiei nu vizează conducerea generală a activităţii publice, ci raporturile specifice directe ca organ al administraţiei publice centrale şi Ministerul Public. Judecătorii constituţionali reţin că procurorii nu fac parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, desfăşurarea activităţii acestora fiind realizată sub autoritatea ministrului Justiţiei.
„Autoritatea pe care ministrul Justiţiei o exercită asupra procurorilor nu are nicio legătură cu activitatea judiciară pe care un procuror o desfăşoară concret, într-o cauză penală, ci vizează activitatea Ministerului Public (…). Deşi nu face parte din autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta”, mai arată Curtea Constituţională.
Daună totală pentru susţinătorii lui Kovesi
Un paragraf din motivarea CCR privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Preşedinte, generat de refuzul lui Klaus Iohannis de a semna decretul de revocare a şefei DNA, demontează toată propaganda făcută pe marginea independenţei totale a procurorilor. Astfel, CCR scrie, negru pe alb, că „procurorii nu pot invoca o poziţie de independenţă asemenea judecătorilor”, iar noţiunea de autoritate a ministrului Justiţiei, sub care funcţionează procurorii constituiţi în parchete, „se referă la puterea de decizie în privinţa gestionării carierelor procurorilor”.
În acest sens, prin semnarea sau nu a unui decret de revocare, la propunerea ministrului Justiţiei, „Preşedintele României nu îşi asumă vreo răspundere politică, ci doar juridică, în sensul legalităţii desfăşurării procedurii care se finalizează cu decretul de revocare”. Curtea Constituţională arată că, în cazul revocării, „ministrul Justiţiei are o marjă de apreciere minimă, din moment ce limitele impuse de lege sunt extrem de stricte şi, în aceste condiţii, Preşedintele României îi poate opune numai dreptul său de a verifica legalitatea propunerii, putând-o refuza doar în cazul în care propunerea nu respectă condiţiile legii (…). Preşedintele României are o competenţă legală în cadrul acestei proceduri limitată la verificarea condiţiilor de legalitate a procedurii”.
Citește pe Antena3.ro
Klaus Iohannis a încălcat Constituţia
În răspunsul său, arată Curtea, preşedintele a considerat că argumentele ministrului Justiţiei, prin care a cerut revocarea Laurei Codruţa Kovesi, „nu sunt de natură să creeze convingerea cu privire la oportunitatea măsurii propuse”. „Competenţa de verificare a legalităţii propunerii nu echivalează şi nu are drept scop analizarea evaluării ministrului, aşa cum a procedat preşedintele”, arată magistraţii.
„Preşedintele nu este îndrituit să realizeze o analiză decizională asupa modului în care este motivată propunerea (…). Preşedintele s-a plasat deasupra autorităţii ministrului Justiţiei, ceea ce încalcă articolul 132 alineat 2 din Constituţie”, arată, fără echivoc, Curtea Constituţională a României.
În acest sens, „se constată împiedicarea ministrului Justiţiei de a-şi îndeplini rolul constituţional în legătură cu revocarea din funcţie a procurorului- şef al DNA”.
Finalul documentului, care face trimitere directă la ceea ce este obligat Klaus Iohannis să facă, în această situaţie, nu lasă loc la niciun fel de interpretare: „Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului- şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi. Definitivă şi general obligatorie”.
“Președintele s-a plasat deasupra autorității minstrului justiției, ceea ce încalcă articolul 132 alineat 2 din Constituție” - motivarea Curții Constituționale
Președintele Iohannis a aflat, în Polonia, care sunt considerentele Curții. Și a tăcut
În momentul în care CCR a publicat motivarea deciziei prin care a fost constatat conflictul juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Preşedintele României, conflict soluţionat cu somarea şefului statului de a semna decretul de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, Klaus Iohannis se afla într-o vizită oficială la Varşovia, unde a avut o întâlnire bilaterală cu omologul său polonez. Aseară, Iohannis a ţinut un discurs legat de vizita sa în Polonia, de sărbătorirea centenarului independenţei acestui stat, dar şi de organizarea viitorului Summit NATO.
În legătură cu motivarea deciziei Curţii Constituţionale, preşedintele României nu a făcut absolut niciun fel de referire, în cadrul conferinţei de presă organizate la Varşovia şi niciun jurnalist nu i-a pus vreo întrebare pe marginea acestui subiect fierbinte.
