Președintele Donald Trump declara la Casa Albă, în 9 iunie, referindu-se la lupta anticorupție: ,,Știm tot ce se petrece în România”. Cu doar două zile înainte, la Capitoliu, erau anunțate audierile în dezbaterea Comisiei Helsinki pentru evaluarea ,,succeselor și exceselor luptei anticorupție din România”. Raportul Clark avea să ridice în fața Comisiei Congresului Statelor Unite semne apăsătoare de întrebare sub cinci aspecte majore explicitate și dezvoltate cu date statistice și cazuri concrete. Iată sinteza acestora, așa cum a fost prezentată Comisiei:
1. Politizarea justiției. Afirmația că DNA și DIICOT acționeză imparțial este greu de conciliat cu faptele. A existat adesea o corelație puternică între cei vizați de urmărirea penală și interesele celor aflați la putere. Cazurile sunt însoțite de campanii de defăimare publică pentru maximizarea impactului politic, iar DNA și DIICOT sunt participanți activi la luptele politice.
2. Înțelegerile de culise între procurori și Executiv. Politicienii au exercitat o influență operațională considerabilă asupra DNA, folosind controlul politic al numirilor-cheie. Există dovezi care indică un contact între DNA și Guvern și sugerează că investigațiile au fost direcționate politic.
3. Implicarea serviciilor de informații. SRI joacă un rol important și în mare măsură conspirat în conducerea procurorilor anticorupție. SRI efectuează în fiecare an 20.000 de interceptări telefonice în numele DNA, inițiază anchete DNA și consideră potrivit propriilor afirmații că sistemul judiciar este ,,un câmp tactic” al operațiunilor.
4. Lipsa respectului pentru independența judecătorilor. Judecătorii care nu acționează în favoarea DNA, să dea sentințe cerute de procurori, au devenit ei înșisi ținte, în timp ce judecătorii prietenoși cu DNA au fost recompensați pentru loialitate. Un judecător al Curții Constituționale a acuzat SRI că încearcă ilegal să-i intimideze pe el și pe colegii săi.
5. Abuzurile procurorilor anticorupție. Metodele DNA sunt incompatibile cu standardele din majoritatea ţărilor democrate. Acestea includ parada arestaților în cătușe, amenințarea rudelor suspecților cu rechizitorii, oferirea de imunitate în schimbul denunțurilor unor seniori din politică, arestări pe perioade lungi, transmiterea probelor din anchete în derulare către mass-media.
Clark menționează în raport: ,,Când este confruntată cu aceste aspecte, DNA încearcă rapid să recurgă la tactici de intimidare pentru a-și reduce criticii la tăcere... DNA este o organizație care operează fără respect faţă de principiile democratice fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și independența societății civile”.