Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, a înaintat, la sfârșitul săptămânii trecute, fiecărui parlamentar din Parlamentul României câte o scrisoare în care solicită inițierea unei inițiative legislative prin care să permită instanțelor de judecată să asigure dreptul constituțional al populației de acces liber și neîngrădit la justiție, în timpul stării de alertă. Conform avocatului, în acest moment, hotărârile de Guvern și actele subsecvente ale Executivului, în baza cărora au fost introduse restricții și interdicții pentru cei nevaccinați sunt nelegale și neconstituționale, însă, din pricina termenelor prea lungi pe care Înalta Curte de Casație și Justiție le stabilește pentru judecarea recursurilor, actele normative în cauză urmează a fi desființate definitiv cu mult timp după ce ele își încetează aplicabilitatea. Acest lucru a fost deja constatat de CCR, prin două decizii, nerespectate însă de Parlamentul României, care nu a modificat legislația, în sensul de a o pune în acord cu Legea fundamentală și cu deciziile Curții Constituționale.
„Vă adresez un apel public de a vă asuma și prin fapte respectarea principiilor fundamentale în baza cărora vă exercitați mandatul constituțional de demnitar în serviciul poporului. Vă rog în concret să aveți o inițiativă legislativă, individuală sau în comun cu alți colegi, de punere în aplicare a Deciziei nr. 392/08.06.2021 a Curții Constituționale, care v-a creat obligații de conformare la principiile constituționale”, scrie avocatul Adrian Toni Neacșu. Acesta le atrage atenția parlamentarilor că „în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. (…) Obligația de fidelitate a dumneavoastră este față de popor, iar nu față de politica partidului pe lista căruia ați fost ales sau a instrucțiunilor de vot primite în grupul parlamentar din care faceți parte”.
Câștigi procesele cu Guvernul, dar le câștigi degeaba
Concret, prin Decizia CCR 392 din 8 iunie 2021, s-a decis că Legea nr. 55/2020 privind starea de alertă nu garantează cetățenilor României dreptul de acces efectiv la instanța de judecată în vederea apărării drepturilor și intereselor lor legitime, încalcă drepturile constituționale ale persoanei vătămate de o autoritate publică și încalcă obligația constituțională de garantare a controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităților publice.
„Instanța supremă constituțională a constatat că legislația națională - inclusiv Legea nr. 55/2020, Legea contenciosului administrativ ori Codul de procedură civilă - nu conține prevederi de procedură care să permită și să oblige instanțele de contencios administrativ să soluționeze acțiunile în justiție împotriva actelor administrative normative emise în starea de alertă (Hotărâri de Guvern, Ordine și instrucțiuni de miniștri, hotărâri CNSU ș.a.) în intervalul în care acestea produc efecte, adică în maxim 30 de zile”, se arată în scrisoare.
Citește pe Antena3.ro
Legiuitorul este obligat să remedieze situația
Astfel, Curtea Constituțională a stabilit în sarcina Parlamentului României obligația de remediere a viciului de neconstituționalitate, spunând explicit că „pentru asigurarea unei reglementări clare, ca să garanteze în mod efectiv și eficient accesul la justiție al persoanelor ale căror drepturi sau interese au fost încălcate prin emiterea de acte administrative normative în temeiul Legii nr. 55/2020, Parlamentul trebuie să reglementeze o procedură al cărei conținut să fie ușor identificabil, clar și previzibil sub aspectul consecințelor și care să asigure posibilitatea soluționării cauzelor în regim de urgență, într-un termen foarte scurt, astfel încât hotărârile pronunțate să fie apte să înlăture în mod concret și eficient consecințele actelor administrative atacate, în perioada în care acestea produc efecte”. Curtea Constituțională a reiterat această obligație a Parlamentului prin Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021.
Contactat telefonic, Adrian Toni Neacșu a precizat, pentru Jurnalul că, la nivelul Parlamentului, există, de la declanșarea stării de alertă, o înțelegere tacită cu Guvernul, Legislativul lăsând, practic, Executivul să facă ce vrea în această materie, fără să intervină.
Șase din zece HG-uri emise în starea de alertă anul acesta, anulate de instanțele de judecată
Însă ca urmare a omisiunii Parlamentului de până acum, începând cu 12 iulie 2021, cetățenii români sunt privați de aplicarea a trei principii fundamentale ale Constituției, termenele de judecată în cererile care privesc actele administrative normative emise în starea de alertă fiind foarte lungi, iar hotărârile judecătorești pronunțate având caracter mult prea întârziat. „Șase din cele 10 Hotărâri de Guvern privind prelungirea stării de alertă emise în cursul anului 2021 (H.G. nr. 432, 531, 636, 730, 826 și 932) au fost anulate în contenciosul administrativ, total sau parțial, însă doar în primă instanță, în cele mai multe cazuri recursurile urmând să se soluționeze în 2022. O justiție în atât de mare măsură tardivă, cu mult după ieșirea din vigoare a actelor administrative pe care le sancționează, este, de fapt, absența justiției și lăsarea cetățeanului de izbeliște în fața abuzurilor autorităților publice, așa cum a arătat și Curtea Constituțională”, susține Adrian Toni Neacșu.
Mai mult, subliniază acesta, prin omisiunea Parlamentului de a legifera este afectat în același timp regimul constituțional al unei alte puteri în stat, puterea judecătorească, căreia practic îi este abolit rolul constituțional de control judecătoresc al actelor administrative ale Guvernului și al altor autorități publice.
