Statul paralel s-a jucat cu fotbalul

Campioana României nu s-a decis în arena de fotbal, ci va fi desemnată printr-o hotărâre a Tribunalului Sportiv. Jucătorii, antrenorii, patronii de fotbal, suporterii echipelor Viitorul și Steaua așteaptă cu șampania pregătită, însă doar unii se vor încununa cu titlul. Fotbalul este arbitrat și în afara gazonului, multe afaceri penale sunt „jucate” în jurul fotbalului. Cariere politice, proprietăți de cluburi, drepturi de transmisie, evaziune fiscală, găzduiri de competiții au născut și spețe juridice cu puternic impact care au ca suport fotbalul, dar nu au ales calea Tribunalului de la Laussane.

Tribunalul Arbitral al Sportului (TAS) dă decizii cu valoare executorie, la fel ca tribunalele din sistemul juridic. Spețele decurg din litigii din domeniul sportului, fie comerciale - sponsorizări, drepturi salariale, fie de natură disciplinară - doping, suspendări. O serie de procese intens urmărite în  România, care s-au plimbat pe la instanțele juridice, puteau fi judecate la TAS.

Care să fie motivele ce impun ca spețe cu un conținut clar de litigiu sportiv să nu meargă spre instanța din Elveția? Greu de dat un răspuns pentru a lămuri regulile de concurență dintre cele două căi. O explicație ar fi și amestecul ,,statului paralel”, care putea să influențeze sentințe prin care erau ,,rezolvați” oameni politici sau oameni puternici de afaceri cu conexiuni în sport.

Cazul dezafilierii clubului U Craiova, dacă intra pe filiera TAS, nu mai putea să ajungă la enormitățile din sentințele date de instanțele din România, care au valorizat daunele lui Mititelu la sute de milioane de euro. TAS avea, credem, o mai exactă evaluare pe piața transferurilor a jucătorilor de la Craiova și a cifrei de afaceri a clubului. Ca atare, Mititelu a ,,pariat” pe instanțele din România, care îl fac un om foarte bogat și, pe deasupra, prin daunele acordate, pot băga Liga Fotbalului în faliment, iar pe Mitică Dragomir și Mircea Sandu, în pușcărie.

Cherecheș, primarul sportului

Procurorii au făcut din conflictul din jurul finanțării clubului de fotbal din Baia Mare un dosar de răsunet. Cazul ,,Cherecheș” nu ajungea o problemă politico-judiciară  dezbătută  și în afara României dacă problema finanțării de către primărie a clubului local ar fi fost clarifictă la TAS. A apărut însă un martor denunțător care, bine instruit de DNA, a transformat plățile în mită. Cherecheș câștigă din arest votul băimărenilor care l-au făcut din nou primar. Din aprilie 2016 până în mai 2017, Cherecheș nu și-a putut exercita mandatul de primar. Instanța i-a ridicat interdicțiile, iar procesul de fond se judecă, acuzațiile sunt cu greu probate. Sportul din Baia Mare a ajuns însă pe butuci. Mirarea Europei, stimulată de mesajele lui Klaus Iohannis, a pus ștampila de suspecți pe românii care aleg „penalii” în locul statului de drept.

Gică Popescu, țintă în ,,Transferuri”

Sunt însă situații când decizii din interiorul instituțiilor fotbalului sunt dirijate grosier de instanțe juridice. Dosarul Transferurilor, cu sentințele cunoscute, nu era de competența TAS. Instanțele au reușit prin sentințele drastice să rezolve și câteva probleme care îl frământau pe Traian Băsescu. Șefia Federației Române de Fotbal era ca și adjudecată de Gică Popescu, sprijinit larg de cei care reprezentau ceva în acest sport. Răzvan Burleanu, un mărunt politruc de la Cotroceni, creatorul unei minifederații de fotbal redus, nu avea nicio șansă să fie ales. Cu o zi înainte de alegerile la FRF, Gică Popescu este condamnat la închisoare cu executare, decizie care îl face pe Burleanu președinte peste noapte. Din octombrie 2016, Gică Popescu, eliberat, poate ocupa funcții de reprezentare în fotbal.