Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos(AFDJ) Galaţi a recomandat navigatorilor să reducă viteza navelor, în special în dreptul porturilor, pentru ca valurile să nu distrugă digurile sau cheurile, în condiţiile în care nivelul fluviului a crescut şi se apropie de cota de atenţie, a anunţat miercuri directorul Căi Navigabile AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.
'Au fost înştiinţaţi comandanţii de nave şi convoaie să-şi reducă viteza, astfel încât să nu se producă valuri, valuri care să afecteze construcţiile hidrotehnice, ambarcaţiunile care sunt acostate la mal sau digurile de apărare împotriva inundaţiilor. Asta înseamnă un comandant, în funcţie de caracteristicile navei reduce viteza, dar fără să-şi pună nava în pericol', a spus Dorian Dumitru.
Nivelul Dunării a atins miercuri la Galaţi cota de 551 centimetri, la doar nouă centimetri de cota de atenţie, care ar putea fi atinsă în următoarele două zile.
La trecerea bac a fost montată deja pasarela pentru ape mari, astfel încât traversarea Dunării să nu pună probleme. Totodată, reprezentanţii Navrom Bac au anunţat că din cauză că la bacul de la Brăila s-au introdus restricţii de mare tonaj, autovehiculele mari trec Dunărea pe la Galaţi şi de aceea bacurile de la Galaţi nu mai aşteaptă să traverseze fluviul la interval de 30 de minute, cum este programul normal, ci imediat cum se încarcă.
La Galaţi, cota de atenţie a Dunării este de 560 centimetri, cota de inundaţi este de 600 centimetri, iar cota de pericol este de 660 centimetri. Cota de inundaţie s-a depăşit, ultima oară, pe 29 mai 2014, când s-a înregistrat un nivel de 606 centimetri şi un debit de 14.000 mc/secundă.
Cel mai ridicat nivel al Dunării s-a înregistrat pe 5 iulie 2010, când la Galaţi s-a atins cota de 680 centimetri, cu 20 cm peste cota de pericol şi cu 16 cm peste cota istorică înregistrată până la acel moment - cea de 664 cm, înregistrată în 2003. Totuşi, nici în iulie 2010 Galaţiul nu a fost inundat pentru că de-a lungul Dunării s-a ridicat un dig de apărare, din saci cu nisip, lung de 4,5 kilometri şi înalt de 1,5 metri, proiectat să reziste până la o cotă a Dunării de 715 centimetri. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
